
Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.

O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
„Un oraș educat e un oraș în care poți vedea toate fețele cubului, nu doar o singură parte - nu doar un cinema sau doar o sală de concerte. Ai nevoie de tot ansamblul cultural”, crede George Apetroaie, fost membru al trupei de teatru Gong din Roman, Neamț. Școala 9 a stat de vorbă, în cadrul Festivalului Ideo Ideis de la Alexandria, și cu Cătălina Bostan, coordonatoarea trupei și cea care o finanțează din propriul buzunar, pentru a înțelege ce înseamnă să susții o trupă de teatru într-un oraș mic din Moldova, unde nu există teatru.
Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.