
Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.

Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Peste 161.500 de elevi s-au înscris pentru a susține probele Evaluării Naționale. Absolvenții de gimnaziu au susținut astăzi examenul la Limba Română care este structurat în două subiecte. Aceștia au primit la primul subiect două texte pe baza cărora au de rezolvat mai multe cerințe: „Limir-Împărat”, de Ioan Slavici și „Deșertul pentru totdeauna”, de Octavian Paler. La subiectul al doilea au trebuit să caracterizeze personajul Lia din textul de Slavici.
În 2019, doar 140 de mii de elevi, 4,6% din total, erau înscriși la opționalul „Educație pentru Sănătate“. Cum educația sexuală nu poate ajunge la ei prin intermediul școlii, Asociația SECS a lansat Myra, prima aplicație mobilă în limba română de acest gen. Mai ales că 86% dintre români accesează internetul de pe un smartphone. Myra se adresează în special tinerilor peste 15 ani din mediile dezavantajate și cuprinde informații despre relații, violență sexuală, metode de contracepție, menstruație, boli cu transmitere sexuală, sarcină, fertilitate și igienă.