
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Profesorul profesorul univ. dr. emerit Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, a deschis ieri o polemică pe marginea problemelor care, de regulă, nu trec de cadrul școlii. Cei circa 400.000 de studenți din învățământul superior românesc, crede autorul, merită o școală mai bună.
Într-un atelier de pictură al Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, elevii de-a XII-a se despart de profesori, pe când cei de-a VI-a se pregătesc pentru următorii ani aici, unde vor să termine și liceul. Două generații povestesc de ce au ales artele plastice și cum îi ajută școala vocațională să-și găsească propriul drum. Școala 9 a intrat în atmosfera de final de an din acest liceu de top în județul lui, cu o promovabilitate la Bacalaureat peste 96%, în condițiile în care alte licee de profil din România rar se remarcă la acest capitol.
„Mint, fac absențe numeroase, care apoi sunt motivate cu ajutorul părinților”. Așa vede un profesor lipsa de respect. Altul povestește cum a înțeles că în spatele unor probleme de comportament ale elevilor erau niște situații grele acasă. După ce i-am întrebat pe elevi cum văd respectul din partea profesorilor, ne-am îndreptat și către cadrele didactice. Ei l-au definit prin interesul față de materia predată, mulțumiri, implicare, să nu înjure sau să le vorbească cu „dumneavoastră” și să se îmbrace adecvat. La fel de important pentru profi este și respectul din partea părinților sau a directorului.