
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Pandemia de COVID - 19 provoacă îngrijorări la nivelul întregii planete, din cauză că numărul de șomeri sub 25 de ani este în creștere. În SUA, tot mai multe școli organizează cursurile în parcuri sau în parcări ca să protejeze copiii de riscurile infectării cu virusul SARS-CoV-2. Germania, Austria și Canada vin în sprijinul familiilor cu copii mici. În Jaisalmer, unul dintre cele mai sărace orașe din India, va fi construită prima școală de fete, iar Egipt vrea să construiască 52 de universități până în 2032.
Despre merite și „tinerii-soldat în armatele părinţilor și profesorilor”, despre noua lege a educației și Milan Kundera. Profesorul Doru Căstăian face o analiză filosofică pornind de la reforma din învățământul preuniversitar și se întreabă care sunt de fapt valorile care se doresc în școală. „Va fi excelenţa conducătorilor pe care îi urmezi pentru că pun carnea şi viaţa lor concretă în slujba virtuţii şi binelui comun sau excelenţa cv-ului care, aproape sigur, conţine pe undeva şi titlul de doctor?”