
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Un iubitor al științei ne dă instrumente în lupta cu dezinformarea.
A luat 10 la Evaluarea Națională și 9.95 la bacalaureat. A participat la zeci de concursuri și olimpiade naționale și internaționale. În această vară a intrat în linie dreaptă spre a-și împlini visul: a devenit studentă la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Își dorește să devină profesoară de limba și literatura română. Corina Dimitriu și-a scris sieși o scrisoare menită să fie deschisă peste zece ani, când deja va avea câțiva ani la catedră.
În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.