
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Elevii de la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, Călărași, unde sunt și clase de I-VIII, primesc sendvișuri și fructe, în loc de masă caldă, pentru că nu au cantină. Impactul programului e greu de măsurat, dar în ultimii ani a crescut numărul copiilor care vin la ore, spune directoarea Cristina Colțea. Asta datorită „mai multor proiecte”, nu doar pentru că beneficiază de pachet, subliniază ea. Am întrebat și Ministerul Educației despre rezultate, după 6 ani de pilotare a „Masei calde”, și am primit procente fără legătură cu programul.
Cum se fac de fapt politicile publice în educație? Ai o idee și o implementezi pur și simplu sau e mai mult de atât? Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale, care a creat proiectele Fizica Altfel, Chimia Altfel și începe Matematica Altfel, lucrează pe un format evidence based policy. Adică politici publice bazate pe date și cercetări. Președintele său, Cristian Hatu, a povestit la podcastul REZOLVAT cum face asta.
OP-ED. Îl țineți minte pe primarul Cristinel Condrea din Rediu, Iași, care amenința la o ședință de consiliu local că nu mai pune săpun și hârtie igienică la școală fiindcă nu are „niciun rezultat”? Aceeași mentalitate de tipul „profesorii să sufere și să demonstreze” o vedem și în discursurile legate de măsurile de austeritate ale guvernului. Și nu e de ieri, de azi.