
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Președintele Joe Biden se va ține de cuvânt și va redeschide toate școlile în primele o sută de zile de mandat. Iar prima regulă și cea mai importantă va fi purtarea măștilor. Criza Covid a schimbat ceea ce înseamnă educația și a determinat antreprenorii să fie creativi. O companie daneză vrea, de exemplu, să ajungă la 10 milioane de elevi prin intermediul laboratoarelor virtuale de științe. Dar tot pandemia lovește cele mai vulnerabile țări: ca să răspundă crizei de personal, Rwanda a început să angajeze mii de profesori fără nicio experiență sau calificare.
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Andreea Tancu, să-i spunem așa, este profesoară și dirigintă la o clasă de elevi de a V-a. Este pentru prima dată când primește dirigenție, dar are deja o experiență didactică de cinci ani. Andreea are 28 de ani. A terminat facultatea la 21 de ani (nivel licență), apoi masteratul la 23 de ani și a intrat imediat după aceea în învățământ.