
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

Anul 2022 a fost unul plin de acțiune pe scena științifică. Am reușit să deviem un asteroid, am reușit să facem computerele să scrie texte complexe, am văzut universul cum nu l-am mai văzut niciodată prin lentila telescopului James Webb și am reprodus fuziunea nucleară cu succes, adică am reușit să facem ce până acum puteau doar stelele. Și ca să înțelegeți cât de importante sunt aceste lucruri pentru omenire, aveți un indiciu în formularea mea: „am reușit”, „am făcut”. Ne adjudecăm cu toți, lingvistic, și apoi în viața de zi cu zi, reușitele științei. Sunt ale noastre, ale tuturor. Să nu uităm însă că, întâi de toate, sunt ale cercetătorilor încăpățânați și temerari și ale guvernelor care le dau banii și scena să facă asta. În prima zi din 2023, să ciocnim pentru ei!
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a amânat majorarea salariilor profesorilor, care ar fi trebuit să se întâmple în septembrie. Este a doua amânare din toamna lui 2020 încoace. Școala 9 a întrebat un sociolog și un specialist în științele educației de ce e importantă creșterea salariilor din învățământ și dacă avem nevoie și de alte măsuri pentru îmbunătățirea calității educației. Cercetările din mai multe țări completează răspunsurile lor.
În ultimele două module din clasa a 12-a, elevii merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, pot alege cu care profesor să se pregătească, astfel că se poate întâmpla ca patru ani să fi făcut româna cu cineva și în ultimele două module să se pregătească cu altcineva. Asta se întâmplă la un liceu care anul trecut a fost pe primul loc după rezultatele la examenul maturității - 9,29 media notelor și rata de promovabilitate de 99%. Sună a utopie, dar este realitatea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din capitală care a intrat într-un program-pilot care testează alte strategii de învățare, cu aprobarea Ministerului Educației. Sunt 34 astfel de școli în toată țara.