
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

Inspectoratul Școlar Județean Timiș și-a propus să organizeze la sfârșitul lunii un festival, TeamEdu, dedicat stării de bine a copilului și incluziunii, la care să ia parte și elevi cu dizabilități împreună cu profesorii lor. Evenimentul este prilej de întâlnire pentru întreaga comunitate locală, spune inspectorul Nadia Baloteanu, coordonatoarea lui, într-un interviu pentru Școala 9.
Elevul Mădălin Ghiuler mergea șase kilometri pe jos, prin pădure și pășuni, din satul Mahriu, Vrancea, până la școala din comună. Ajungea rar nu doar din cauza distanței, ci și pentru că nu era deloc motivat. Abia la liceu, un colegiu tehnic din Focșani, a prins drag de învățătură. „Fie ultimul din bancă, fie primul din bancă, fie cel blond, fie cel brunet, toți trebuie priviți la fel și integrați”, spune astăzi tânărul de 26 de ani, profesor de matematică la Liceul cu program sportiv din Focșani. Știe că el a fost excepția, fiindcă regula sunt elevii care umplu statisticile Ministerului Educației la capitolul abandon școlar. Iată povestea sa, cum a relatat-o acesta pentru cititorii Școala 9.
O cercetare despre adolescenții din România, Croația și Italia arată cum s-au schimbat visele lor în perioada pandemiei, în special în starea de urgență. Coșmarurile au fost frecvente mai ales în cazul celor care au trăit, dincolo de izolarea de prieteni și colegi, situații dificile în familie: apropiații s-au infectat cu virusul sau chiar au murit. Autorii studiului internațional cred că visele ar trebui luate în seamă când se elaborează programe de prevenție pentru adolescenții care se luptă cu stresul cauzat de pandemie, pentru că s-a dovedit că ele includ experiențele emoționale din timpul zilei.