
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

Profesoara de franceză Ioana Baboș a înțeles într-o zi că o prinde mai bine rolul de învățătoare, pentru că le poate preda elevilor cu ajutorul poveștilor și jocurilor. Vrea ca ei să o cunoască și dincolo de porțile Școlii Gimnaziale „Gheorghe Lazăr” din Zalău, unde lucrează din 2012. Așa că prin rotație, i-a luat pe copii la ea acasă o după-amiază pe săptămână, unde au copt prăjituri sau i-a dus la circ. În fiecare decembrie donează împreună haine, jucării și hrană pentru copiii și bătrânii vulnerabili. Pun la cale astfel de activități toată luna, înainte de Crăciun.
Se știe că în Republica, Platon îi alungă pe poeţi din cetatea pe care el însuși a imaginat-o. De ce? Argumentele sale sunt de natură filosofică și morală: pe de o parte poeții nu sunt decât niște imitatori, creația lor nefiind decât o copie a unei copii, iar pe de altă parte fiindcă arta distruge armonia sufletească a cetățenilor.
La Platon și la cetatea fără poeți ne-am gândit zilele trecute, când, după publicarea Ordinului 3.993 din 16 iunie 2021, semnat de ministrul educației, din nou, a câta oară?, profesorii au fost arătați cu degetul de comentatorii de pe rețelele sociale și nu numai.
Cum rămâne Daniela Cetean un profesor implicat și conectat cu generațiile cărora le predă.