
Îi este mai greu să scrie astea două rânduri despre el decât să deseneze o carte.

Un draft de proiect pentru planurile-cadru (scheletul de materii pe care le învață elevii) a fost publicat la începutul săptămânii de Edupedu. Discuțiile publice au alunecat repede spre ce ore dispar și de ce e important să rămână. La câteva ore după, Ministerul Educației a spus că nu este un document „asumat” și că de fapt, abia se află în procedura de a forma echipele pentru lucrul la alte planuri cadru. Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație, s-a uitat cu atenție la propunerile acelui proiect și a extras niște linii pozitive de care specialiștii ar trebui să țină cont atunci când schițează ce materii și câte ore trebuie să aibă în orar un licean.
Creațiile artistice ale elevilor din Peștera, Constanța, au fost digitizate și transformate în NFT-uri (non fungible token) și apoi vândute pe internet. Inițiatorul proiectului este profesorul de matematică Eduard Alin Grosu care s-a gândit că pe lângă tabla însmulțirii și geometrie, și tehnologia blockchain poate fi folosită în scop educațional și caritabil.
La un semestru după ce, dintr-un experiment, s-a așezat prima dată la catedră, la o școală din comuna Ciorăști, județul Vrancea, Costi Rogozanu spune fără să ezite că acolo vrea să „facă purici”. Într-o discuție cu Școala 9, jurnalistul a povestit despre cum au fost pentru el primele luni ca profesor de limba română în comunitatea natală, care include elevi nevoiți să se împartă între școală și munca fizică. Rogozanu predă pe înțelesul tuturor metafore și poezie folosind Instagram și versuri din manele și muzică pop.