Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.
Mii de copii români ajung anual în spital pentru diferite perioade. În tot acest timp, își pun școala pe pauză și când se întorc acasă trebuie să recupereze singuri materia. Există însă și spitale care au școli pentru copiii internați. Școala 9 a mers la școala sanatorială de la Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina, Prahova, unde învață anual în jur de 80 de elevi. Aici ajung copii cu tulburări de comportament sau probleme emoționale care au fost dați afară din mai multe clase și au fost clasificați adesea ca fiind „copii-problemă”. Aici învață, cu pași mici, să mai dea o șansă educației.
Am avut mai multe ore de religie în școală decât ore de psihologie sau de filosofie ori de logică. În liceu, mi s-a spus că am o gândire eretică. Am fost, multă vreme, un copil religios, dacă nu chiar habotnic. Religia învățată în școală a avut asupra mea un efect puternic: citind despre viețile unor sfinți, precum Sfânta Filofteia, scopul meu a devenit limpede: aveam să devin sfântă.