
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Profesorul profesorul univ. dr. emerit Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, a deschis ieri o polemică pe marginea problemelor care, de regulă, nu trec de cadrul școlii. Cei circa 400.000 de studenți din învățământul superior românesc, crede autorul, merită o școală mai bună.
Asta este întrebarea pe care o lansează Letiția Pârcălăbescu, lector de la Universitatea Heidelberg din Germania, specializată pe machine learning. Am analizat alături de ea rezolvările pe care ni le-au dat trei aplicații care se folosesc de inteligența artificială la probleme de matematică, informatică și limba română. Am aflat folosindu-le că dacă vrei ca boții să-ți rezolve tema, nu ai garantată o notă bună, dar abilitățile cu procesul nu sunt de lepădat. Totuși, e bine de știut că „mâna” AI e greu de detectat, chiar și prin aplicații specifice.
Teoria autodeterminării spune că cea mai eficientă metodă de a învăța o limbă străină este de a-ți seta niște motivații personale, astfel încât învățarea acelei limbi să devină ceva personal pentru tine. O cercetătoare britanică explică, într-o analiză The Conversation, cum funcționează această teorie și de ce faimoasa aplicație Duolingo are și efecte negative.