
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Școala Gimnazială nr. 89 „Nicolae Labiș” i-a așteptat pe elevi luni, 11 septembrie, în prima zi de școală, cu pereții sparți, în praf, zgomot de polizor și ciocane. Unul dintre corpurile de clădire a intrat în renovare, astfel că elevii au fost înghesuiți, pentru câteva ore, cât să-și primească manualele, în câteva săli de clasă, și au intrat pe rând, în trei ture. Așa va funcționa, de altfel, școala cel puțin o perioadă: în trei schimburi, cu ore de 35 de minute. Părinții și elevii sunt revoltați: „E stresant, mai ales la clasa a VIII-a. O să ne bazăm pe meditații”, spun ei. În trei schimburi se învață în alte zece școli bucureștene.
Într-o tabără la munte, la început de august, vreo 20 de copii au creat unicorni colorați și au dezbătut ce poate și ce nu poate face „super creierul” AI - inteligența artificială. Ei știu că AI poate fi utilă, dar sunt conștienți și de riscuri și de faptul că nu are un răspuns la toate. La atelier, unul dintre cele ținute în tabăra de vară organizată de UiPath Foundation la care a participat și Școala 9, copiii și adolescenții și-au testat și consolidat cunoștințele despre inteligența artificială.
Școala românească se confruntă de ani buni cu un deficit de cadre didactice în special în zona științelor. În acest an, peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau au intrat la catedră. La nivel global, este nevoie de 44 de milioane de învățători și profesori. Doi profesori, de fizică și de matematică, au explicat pentru Școala 9 cum învață noile generații și de ce e nevoie de personal tânăr care să intre în sistem.