Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.
Elevii și părinții au „sorcovit” ieri Ministerul Educației. Au cerut să trăiască mai mult predictibilitatea în structura anului școlar, să înflorească fondurile pentru transportul elevilor și să se reorganizeze mai iute și mai bine olimpiadele școlare. Dar în afară de organizarea acestor concursuri, după o pauză de doi ani, cred că este necesară o discuție serioasă despre ce mai înseamnă excelența în învățământul românesc. În cele 19 centre de excelență funcționale în toată țara, am descoperit că nu toți profesorii sunt plătiți și că fac apel la sponsorizări atunci când au nevoie de materiale didactice.
Ministerul Sănătății trebuia să suplimenteze numărul de medici și de asistenți medicali în cabinetele școlare cu 33%, respectiv cu 15%, până la finele anului trecut. Dar nici în prezent nu s-au organizat concursuri pentru aceste posturi, iar cele rămase libere, în urma pensionării altor cadre medicale din școli, nu pot fi ocupate, spune Daniela Rajka, președintele comisiei de medicină școlară din cadrul Ministerul Sănătății. Am vorbit cu ea și cu alți doi medici școlari despre provocările pe care le întâmpină în contextul creșterii numărului de infectări din școli și din întreaga societate.
Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.