
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Constance Kassor, profesoară la Universitatea Lawrence din Wiscosin, SUA, și-a câștigat o popularitate imensă în rândul studenților după ce a lansat cursul despre cum să nu faci nimic. Într-un interviu pentru revista Time aceasta a vorbit despre nevoia tinerilor să se deconecteze, să nu lucreze până la epuizare și să mai lase telefonul din mână. Crede că scopul educației trebuie să se îndepărteze de la a crea omul prosper economic și să se concetreze mai mult pe a face oameni mai buni.
„Bătaia la fund” - cu acordul părinților - a fost reintrodusă ca pedeapsă pentru elevii indisciplinați dintr-un stat din SUA. Cei mici vor primi una sau două lovituri cu o paletă din lemn, iar elevii mai mari, de liceu, vor primi până la trei lovituri. Pedeapsa corporală va fi aplicată ca ultimă soluție, spun autoritățile școlare, care menționează că mulți părinți au cerut o astfel de pedeapsă în locul excluderii de la cursuri sau a exmatricularii. În 19 state din SUA este în continuare legală pedeapsa corporală. În România, pedeapsa corporală sau de alt tip, ca trimisul la colț sau statul în picioare pe parcursul orelor au fost interzise în școli în 2013.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?