
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30 și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute.
Am fost observator la vot într-o secție din Malaga la alegerile din 9 iunie. Voiam de mult, dar abia am aflat de Funky Citizens și de faptul că poți pune umărul în felul ăsta la democrație. Unul din 16 pe diaspora, din 500 în total. Sună „big” poate, nu mă îmbăt cu apă rece. Dar am 25 de ani, am votat până acum de patru ori și îmi doresc, idealist, să fac ceva pentru o administrare mai bună a țării. Iată o poză a micii Românii din Spania, așa cum am surprins-o eu în acea secție de vot care a adunat români din Timișoara, București, Mizil, Hunedoara, Brașov și Malaga.
Unii profesori își fac elevii să se rușineze când greșesc, convinși că așa îi stimulează să învețe. Elevii, în special cei de școală primară, își pierd de fapt motivația în astfel de momente, spune, într-un interviu pentru Școala 9, Dorina Stamate, psihoterapeută care lucrează inclusiv cu adolescenți și copii. A avut la terapie, de exemplu, o fată de clasa a III-a care refuza să-și mai facă temele pentru că învățătoarea îi rupea paginile în clasă.