
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Datele colectate la testarea PISA de literație arată că elevii care au acasă și citesc mai des cărți pe suport de hârtie au obținut rezultate cu 50 de puncte mai bune la citire decât cei care au declarat că citesc rar sau niciodată. Și elevii care citesc cărți pe dispozitive digitale au obținut rezultate cu 15 de puncte mai bune la lectură decât cei care citesc rar sau deloc. Există de asemenea o corelație între rezultate și numărul de cărți la care copiii au acces acasă.
Franța va deschide din septembrie între 6.000 și 7.000 de centre de vaccinare în proximitatea școlilor, pentru a se asigura că elevii vor putea participa cât mai mult fizic la ore. Adolescenții din Marea Britanie cu probleme de sănătate mintală au de trei mai puține șanse să treacă testelele standartizate de la final de liceu. Comisia Europeană va face un cod de etică pentru folosirea inteligenței artificiale în educație. 5% dintre tinerii din țările membre OECD au suferit de foame în pandemie.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.