
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
O primă variantă a Bibliotecii școlare virtuale trebuie să fie gata până în luna septembrie. Edulib este un proiect complex care se lasă așteptat încă din 2011, de când a fost prevăzut în Legea Educației. Platforma, un pas uriaș spre digitalizarea educației, va avea lecții interactive deocamdată doar pentru elevii de gimnaziu. În timp ce noi am început după 11 ani să lucrăm la un proiect pilot, Republica Moldova a avut nevoie de doar o lună de la închiderea școlilor, în primul an de pandemie COVID, ca să facă o bibliotecă digitală pentru clasele I-XII.
Spectacolul de teatru „ACROBAȚII – 7 zile din viața unor profesori de țară”, despre viața a cinci cadre didactice de la o școală gimnazială din mediul rural, a avut premiera în septembrie, la Teatrul Evreiesc de Stat din București. Într-un interviu pentru Școala 9, regizorul David Schwartz explică de ce a ales să aducă pe scenă perspectiva profesorilor, care adesea pierde teren în favoarea punctului de vedere al elevilor și părinților. Spectacolul poate fi văzut și pe data de 22, respectiv 23 septembrie, la Centrul Replika.