
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Robert Dragomirescu a încercat din clasa a VII-a să se califice la Olimpiada Internațională de matematică. A reușit după patru ani, în 2021, când s-a întors cu o mențiune, însă această performanță n-a făcut decât să-l motiveze să țintească și mai sus. Luna aceasta, Robert, în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București (ICHB), a venit în țară cu medalia de aur, contribuind, astfel, la punctajul care a adus România pe primul loc în Europa și pe locul al cincilea la nivel mondial. Robert a vorbit, pentru Școala 9, despre muncă și gestionarea eșecului, dar și despre importanța pauzelor. Escalada e una dintre activitățile lui preferate și își face timp pentru ea.
Ce înseamnă un elev de 7 în România și ce înseamnă unul de B minus în SUA? Pot fi cu adevărat transformate notele de la o țară la alta? Bianca Vasile, elevă în clasa a X-a în Buzău, a făcut o cercetare să vadă cum sunt evaluați elevii din alte țări și a aflat ce spun cercetătorii despre relevanța notelor, adesea alterate de simpatiile profesorilor. O analiză care a pornit de la un 3 la fizică.
În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.