„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Pentru Vlad Ștefan Oros, elev la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara, vacanța de dinaintea clasei a XII-a a fost prilejul de a demonstra că poate fi cel mai bun din lume. Și-a început vara cu o medalie de aur la Olimpiada Internațională de Fizică, unde a reușit să obțină cel mai mare punctaj din Europa. A urmat o medalie de argint la Olimpiada Internațională de Lingvistică, iar, la finalul lunii august, elevul a reușit să se claseze pe primul loc în lume și să obțină medalia de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică. Vlad a vorbit pentru Școala9 despre motivația de a participa la olimpiade, despre strategiile pe care le folosește în pregătirea sa, dar și despre importanța conectării cu oameni care îi împărtășesc pasiunile.
Unu din trei copii din mediu rural nu a reușit să ia peste 5 la Evaluarea Națională. La oraș, doar 10% sunt în această situație. Rezultatele examenului de la final de gimnaziu arată din nou prăpastia rural - urban. Mihai Nedelcu, un băiat de 15 ani din satul Fierbinți-Târg, județul Ialomița - localitate făcută celebră de serialul de la ProTV - a luat 9.75 fără să treacă o oră pe la un profesor meditator. Acum vrea la liceu în București. Școala 9 prezintă povestea unui adolescent care vrea, prin educație, să șteargă imaginea despre oamenii de la țară, uneori contaminată de asocierea cu personajele din „Las Fierbinți”.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
