
Este reporter la DoR și a coordonat rubrica EduDoR și seria de evenimente DoR Live. E interesată de educație și justiție socială.

Georgiana Riglea a fost un copil care a învățat în clasele primare că ea „nu poate”. Mai târziu, la facultate, profesorii au reușit să-i pună în valoare calitățile și așa a reușit să prindă încredere. De doi ani s-a decis să renunțe la jobul confortabil, dar care nu prea îi aducea satisfacții personale și a mers să predea la sat, în medii vulnerabile. Vrea să pună în valoare calitățile copiilor și să-i ajute „să crească niște adulți sănătoși, fără frustrări”.
Profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a căutat, într-o analiză pentru Școala 9, cauzele falimentului educațional. Faptul că nu știm ce vrem de la societatea noastră pe termen lung, concentrarea obsesivă doar pe vârfuri, pe talente și meteahna copiatului și plagiatului ne duc pe marginea prăpastiei, crede profesorul.
Accesul la educație în contextul pandemiei de COVID-19 este în continuare subiectul săptămânii în toată lumea. În Spania, un studiu arată că deschiderea școlilor nu a dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri. Tot ca măsură de protecție și ca să se asigure că e păstrată distanța, elevii unei școli din Italia merg să facă ore și pe plajă, când le permite timpul. Acești copii sunt norocoși. Fiindcă există în continuare copii care suferă că nu pot merge deloc la școală. În Kenya, fetele riscă violuri sau mutilare genitală cât școlile sunt închise. Peste restricțiile cauzate de pandemie, în Liban, explozia din august a distrus zeci de școli și 85.000 de copii din Beirut nu mai au efectiv unde să învețe.