Desființarea specializării învățător la liceele pedagogice, introducerea admiterii la liceu și noi modalități de acordare a burselor școlare au fost comentate abitir pe rețelele de socializare, stârnind revoltă în rândul elevilor, profesorilor și părinților. Toate aceste dezbateri care au antrenat opinia publică s-au făcut, însă, pe marginea unor proiecte de lege apărute pe surse, fiindcă într-atât de mult preț pe transparență decizională pune coordonatorul României Educate, „cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație”, ajuns astăzi ministru.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.
Procurorii și polițiștii de la Crimă Organizată au făcut, la începutul săptămânii, 23 de percheziții la domiciliu, în dosarul „droguri în licee”, cum e cunoscut deja în spațiul public. Colegiul Național „I.L. Caragiale” și Liceul „Jean Monnet” se numără printre instituțiile preuniversitare etichetate „de fițe” din București unde s-ar fi vândut droguri precum cocaina și canabis (popular, iarbă). I-am întrebat pe reprezentanții elevilor de la aceste licee dacă au auzit până acum că ai lor colegi cumpără droguri în școală. Ei spun că știau că elevii, în general, se droghează, însă nu în liceul lor. Și nu-și amintesc clar cum și când s-au desfășurat activitățile de prevenție din aceste instituții.