654 de școli, adică sub 4% din total, sunt în scenariul roșu. Dar numărul lor crește în fiecare zi din cauza infectării cu noul coronavirus. Cumplitul COVID-19 și-a adjudecat și prima victimă din rândul profesorilor: Renato Tronciu, un cunoscut director de școală din Suceava a murit în urmă cu câteva zile. Ca o recunoaștere a riscului la care se supun, profesorii așteaptă în continuare legea care prevede un stimulent de 2000 de lei lunar, pentru orele predate în stările de alertă și urgență. Și mii de elevi își așteaptă tabletele promise de Ministerul Educației dinaintea începerii școlii, tablete care nu au ajuns la ei nici astăzi.
Alexandru Bulgariu, elev în an terminal la Liceul Teoretic „C. A. Rosetti” din București, este unul dintre adolescenții implicați în cauza protecției mediului. Din generația Gretei Thunberg, liceanul a participat la proiecte de reciclare și ecologizare, de plantare de copaci și încearcă să atragă atenția în rândul colegilor săi cu privire la poluarea fonică din București. „Când sunt la restaurant, să pot auzi liniștit muzica fără claxoane, înjurături sau motociclete”, definește Alexandru orașul ideal. Aproape 60% dintre cei de vârsta sa s-au declarat extrem de îngrijorați cu privire la schimbările climatice, într-un sondaj realizat în 2021 de publicația medicală The Lancet.
O primă variantă a Bibliotecii școlare virtuale trebuie să fie gata până în luna septembrie. Edulib este un proiect complex care se lasă așteptat încă din 2011, de când a fost prevăzut în Legea Educației. Platforma, un pas uriaș spre digitalizarea educației, va avea lecții interactive deocamdată doar pentru elevii de gimnaziu. În timp ce noi am început după 11 ani să lucrăm la un proiect pilot, Republica Moldova a avut nevoie de doar o lună de la închiderea școlilor, în primul an de pandemie COVID, ca să facă o bibliotecă digitală pentru clasele I-XII.