Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
OP-ED. Ați crescut și voi ca elevi cu teama că dacă mărturisiți că vă plac pauzele o să primiți automat eticheta că nu vă place școala? Băiatul meu mi-a mărturisit că partea lui preferată din orar sunt acele 10 minute de petrecut fix cum îl taie capul. Și atunci am început să mă gândesc mai mult și să cercetez beneficiile acestui timp din zi doar pentru noi.
Un studiu internațional și un raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România arată ponderea femeilor în sistemul educațional și explică motivele pentru care acestea ocupă cele mai multe posturi. La noi, în perioada 2019-2020, în școala primară femeile reprezentau 91% din personalul didactic, la gimnaziu 73%, iar în liceu, cu un procent în minus față de clasele V-VIII.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
