România lui 2054, așa cum a fost imaginată la Summitul Tinerilor de la Vaslui

Ora 17:32, peisajul unei gări tipice municipale, veche, gri, în pragul apusului citadin. Lumea coboară din trenul plecat din capitală cu 5 ore și jumătate în urmă, ajungând într-o altă „capitală”. Indiciul este peronul: plin de tineri care se strâng în cerculețe, încercând să-și dea seama pe unde să-și continue drumul. Un voluntar le vine în ajutor și le da indicații. Astfel Summitul Tinerilor X poate începe. Iar Capitala Tineretului - Vaslui, ei bine, se umple de tineri.

Summitul Tinerilor este un eveniment organizat de Consiliul Tinerilor din România și anul acesta, la a zecea ediție, a reunit timp de cinci zile, în jur de 300 de participanți din toată țara, la Vaslui. Evenimentul a însemnat tot felul de ateliere și activități pentru tineri. Localnici și tineri care s-au întors în oraș special să dea o mână de ajutor mi-au povestit cum vor să facă orașul lor mai atractiv pentru tineri. 

Vorbim de județul pe locul al doilea pe țară, după Teleorman, la rata șomajului, și din care pleacă în alte țări în jur de o mie de persoane pe an, potrivit Institutului de Statistică. 

Tematica a fost „Încotro?”, iar subiectele abordate au fost: Competențe pentru piața muncii, Artă și cultură și Stare de bine. 

„Cu toții ne-am aflat la o răscruce de drumuri și ne-am gândit încotro să o apucăm. Am adăugat și un dincolo de limite, pentru că aceasta a doua jumătate ne aduce în punctul în care să ieșim din zona noastră de confort”, mi-a spus Francesca Cristea, manager de proiect în cadrul Summitului, despre alegerea tematicii.  

De ce am mers la summit?

Pentru mine Summitul Tinerilor X a avut dublu scop: să iau parte la activitățile propriu-zise, să ies din bula mea socială pentru câteva zile, sau poate chiar pe termen mai lung, să captez câteva din semnificațiile acestui „încotro”. Cei care m-au motivat totuși să mă încumet la drum lung au fost prietenii mei, care m-au așteptat în gară, cu ecusoanele portocalii ale capitalei tineretului și cu abilități înnăscute de ghizi turistici.

Acest „Încotro” a avut mai multe interpretări la workshopuri, pe tematici diferite: educație financiară, educație sexuală, dezvoltare personală. Am pendulat pe axa istoriei, ne-am dus pe vremea bunicilor, prin atelierul „Comunismul între mit și realitate”, am mers și în viitor, prin „Jocul scenariilor: 23.10.54”, facilitat de grupul PONT. Cu alte cuvinte, a trebuit să ne imaginăm lumea lui 2054, când noi cei prezenți vom avea între 40 și 50 de ani. 

 „ROMÂNIA 2054: Republica Socialistă Daco-Română: Portretul unei lumi în reconstrucție”

Acum trei ani s-a încheiat cel de-al Treilea Război Mondial.
Un război care n-a fost câștigat cu arme, ci pierdut cu cuvinte. România a intrat în acest război, nu din voință, ci din teama de a nu rămâne în afara istoriei.
Material, țara nu a fost afectată atât de mult.
Clădirile au rămas în picioare, dar înăuntrul lor oamenii s-au prăbușit.

După război, regimul s-a schimbat.
Democrația a fost suspendată „temporar”,
iar astfel s-a născut Republica Socialistă Daco-Română, un stat neo-național-comunist,
unde trecutul și viitorul se țin de mână, dar nu se privesc în ochi.”

Așa și-a introdus una dintre echipele de lucru lumea anului 2054, care s-a remarcat în viziunea distopică, cu o societate tehnologizată, o economie distrusă și o populație cvasicontrolată. Mai multe mi-a povestit Fiona despre scenariul de viitor al echipei din care a făcut parte. 

„Noi am ales o distopie, pentru că ne-am gândit că dacă lucrurile vor continua să evolueze așa cum o fac acum, acesta este scenariul în care ne vom regăsi. Ne-am raportat la sentimentul nostru de neputință referitor la viitor. Ne-am imaginat un stat totalitarist, afectat de război”, mi-a povestit ea. A explicat și procesul prin care au trecut: „Ne-am întrebat ce se va întâmpla cu educația, cu transportul în comun, cu viața unui tânăr ca noi, în contextul unei lumi tehnologizate prin inteligența artificială, dar și a unei controlări în masă a populației prin acestea.”

Scenariul e sumbru, o recunosc și ei, dar în acea direcție i-au dus creativitatea. 

De altfel, dintre scenariile echipelor, patru s-au încadrat în genul distopic, cu previziuni despre recesiune economică, totalitarism, dezastre climatice și pierdere a identității individuale, iar una a permis un viitor tehnologizat în avantajul societăților, însă tot constrâns de criza existențială a omului.

Hanna Ugron, de la Asociația Centrul Cultural Clujean, a fost una dintre facilitatorii acestui atelier. Nu e prima oară când face acest atelier cu tinerii și consideră că e un exercițiu important pentru oricine, să se întrebe „încotro?”. „Câteodată vedem niște distopii, cum am avut la atelier, care par înfricoșătoare, și am putea zice că tinerii sunt pesimiști. Eu nu cred acest lucru, eu cred că tinerii se îndreaptă într-o direcție foarte bună, pentru ca uitându-se la aceste frici, trenduri globale, se pot și adapta și găsi soluții”, spune ea. 

„Concluziile le vom trage peste 30 de ani, când vom vedea, vom compara toate aceste viziuni cu ce s-a ales de societatea noastră sau de viața noastră aici în România.”

Vaslui întinerești

Dintre interacțiunile mele directe cu orașul, două dintre cele mai marcante au fost cele legate de mersul pe jos sau cu autobuzul. Ca pieton adaptat la jungla bucureșteană, m-am simțit pentru prima dată în multă vreme în siguranță pe trecere. Ca dependentă de transportul public, primul sfat pe care l-am primit a fost să merg pe jos, ceea ce am și făcut în absența unei hărți centralizate a autobuzelor. 

Astfel Vaslui m-a cam forțat să merg, să fiu atentă la mediu, la persoanele din jur, în esență, să fiu focusată pe momentul prezent, să fiu în rezonanță cu mesajul de pe panourile răspândite prin oraș: „Capitala Tineretului din România 2025, VASLUI #întinerEȘTI”. 

Vaslui întinerești, Vaslui ești. Cum se afirmă orașul, cum întinerește și ce înțelege de fapt prin întinerire, am aflat de la locul faptei.

Vasluiul este primul oraș non-universitar care a câștigat titlul de capitală a tineretului. 

Categoria de varsta 18-24 lipsește parțial, astfel încât foarte mulți voluntari, participanți și chiar coordonatori sunt elevi de liceu. 

Unul dintre acești elevi este Sara. Are 17 ani și se implică în activități de voluntariat de 5 ani. Vrea să-și continue studiile la Facultatea de Drept din București, motiv pentru care a fost printre primii care s-a implicat în programul de civico-politic al Capitalei. „Jurilexul, dintre toate activitățile desfășurate, mi-a plăcut cel mai mult, pentru că este un lanț de activități care te introduc în sfera dreptului. Ai procese simulate, vin avocați care îți povestesc despre dreptul civil, dreptul penal, dreptul comercial etc. Primești bază teoretică și după, experimentezi prin procesele simulate”, spune ea. 

Procesul de întinerire al orașului trebuie luat ca un proces, mai spune ea. Mereu va exista o mișcare în rândul populației. Oricum, în clasamentul cu județe care au cea mai tânără populație, Vasluiul ocupă locul 4, zice Institutul de Statistică, citat de Vaslui Azi, cu o medie de vârstă de 40 de ani. 

„Ne-am obișnuit cu faptul că vom avea tot timpul schimburi de generație, generațiile pleacă către facultate odată cu terminarea clasei a XII-a și ne asumăm aceasta fluiditate. Ne-am dat seama că e mult mai valoros să nu ne mai concentrăm atât de mult pe cum să-i facem pe tineri să se întoarcă, ci mai degrabă să ne concentrăm foarte mult pe cum să-i facem să plece pregătiți. Vrem să plece pregătiți”, a completat Ciprian Hordilă, președintele Federației Tinerilor din Vaslui.

Există și o migrație inversă, nu la același nivel, dar există, mai spune Ciprian: „Sunt și tineri antreprenori care termină o facultate și aleg să revină. Eu cred ca Vasluiul întinerește pentru că are curaj să se lase pe mâna tinerilor. Vorbesc atât macro, referitor la instituțiile publice, cât și de exemple chiar din familie: am oameni care vin în librării pentru prima oară și-mi spun că au venit să cumpere o carte la recomandarea copiilor lor.” 

Luând la pas Vasluiului, eu și alți participanți la Summitul Tinerilor X, aveam să descoperim că orașul este practic un deal. Un deal care se traversează încet, la pas, indiferent dacă ești din oraș sau tocmai ai ajuns cu un troller, rucsac și două sacoșe. Cei care au parcurs acest drum în data de 22 octombrie au descoperit trecerea de pietoni adiacentă bulevardului principal proaspăt asfaltată, cu o zi înainte de începerea Summitul Tinerilor, ca un fel de urare de bun venit din partea autorităților locale.

Despre autoritățile locale și deschiderea lor față de întreaga activitate a tinerilor am aflat mai multe de la organizatori: 

„Vasluiul este un model de co-creare și co-management, pentru că tinerii au lucrat cu autoritățile cot la cot și s-au asigurat de buna dezvoltare a capitalei tinerilor prin inițiative, dar și prin realizarea acestui eveniment semnificativ pentru Vaslui”, a mai spus Francesca Cristea.

Cum să lucrezi pentru comunitate

Se spune că a treia oară este cu noroc, și la prima vedere așa a fost și pentru orașul Vaslui, care abia la a treia candidatură a câștigat titlul de Capitală a Tineretului din România. În spatele cortinei, echipa organizatorică a fost formată și din tineri care s-au întors acasă, în Vaslui, chiar dacă temporar. 

Denisa Săvuc are 22 de ani și este studentă la Facultatea de Științe Politice, iar în urmă cu trei ani era la Cluj-Napoca și procesa faptul că Vasluiul nu câștigase în finală titlul pe care doreau să-l ducă acasă. 

„Vaslui fiind un oraș mic, un oraș în care nu prea existau activități de tineret accesibile tuturor, nu erau alocate nici fonduri, nu aveam spații în care să ne desfășurăm activitățile, nu exista o strategie de tineret.”

Așa că s-au dus la consiliul local și le-au zic că ei nu se lasă, vor candida din nou anul următor. 

„După ce am obținut o promisiune pentru un centru de tineret, au început să aibă loc consultări pentru o strategie de tineret. Strategia s-a și scris între timp și am început să obținem mai multă legitimitate, iar Consiliul Local și decidenții locali au început să aibă încredere în noi.”

Acum în Vaslui există două spații de tineret, unul făcut de stat și unul privat - ZborHub Vaslui.

Denisa crede că orice schimbare într-o comunitate trebuie făcută de comunitate, nu poate un singur om. A căpătat mentalitatea asta în drumeții și speră să le fie de folos și altora: 

„Mie îmi place foarte mult să merg pe munte și am această gândire că nu pot să-l las pe celălalt în spatele meu, trebuie să mă asigur că suntem cu toții în regulă. Și dacă are cineva nevoie de ajutor îl ofer.”