„Aș vrea să vizitez toate țările din lume”, răsună vocea entuziastă a lui David Stescu, un fotograf în vârstă de 16 ani din București. Suntem la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din capitală, unde pereții din două încăperi sunt suport pentru fotografiile lui.
În mijlocul uneia dintre săli e o vitrină, ca „un cufăr cu comorile lui David”: trei borcane cu nisip de trei culori diferite, din excursii, o hartă cu locurile de vizitat în Portugalia, desenată de el, pașaportul cu vize, primul diagnostic primit când avea 2 ani - autism înalt funcțional. O persoană cu această tulburare poate avea disfuncții senzoriale, adică sensibilitate crescută la zgomote, mirosuri sau atingeri, poate fi anxioasă, poate avea dificultăți să se exprime sau să se comporte în contexte sociale.
Astăzi, David este un adolescent curios, merge la școală fără însoțitor, e îndrăgostit de fotografie și-i place să călătorească alături de părinții lui.
Expoziția „Atipic. Drumul către ceilalți”* este parte din proiectul „Faces of autism”, un mod prin care David și părinții lui, Teodora și Mihai Stescu, doresc să atragă atenția asupra vieții active pe care persoanele cu autism o pot trăi, dacă sunt susținute și asupra fericirii care a intrat în casa lor de când David a pus mâna pe un aparat foto.
Îndrăgosteala de fotografie
Fiindcă și tatăl lui este pasionat de fotografie, David a crescut într-o casă în care au existat mereu aparate foto. Pe la 4 ani, a primit de la bunici o cameră foto digitală „mai pentru copii”. A început să facă poze la ceea ce îl interesa: interfoanele, lifturile, aparatele de aer condiționat, cablurile, lucrările de amenajări, peisajele.
Tot pe atunci descoperea și importanța cuvântului „călător”. A început cu toate străzile din jurul casei lui și a bunicilor pe care le-a și învățat după nume.
În 2014, când era în clasa a III-a, a plecat într-o excursie cu clasa. A luat la el un aparat foto compact. Înapoi acasă, părinții l-au întrebat cum a fost. „A fost bine, mi-a plăcut foarte mult”, a răspuns fără prea mult entuziasm David. Când tatăl l-a întrebat dacă a făcut poze, băiatul s-a luminat. S-au uitat toți trei la fotografii pe calculator. Erau un jurnal foto al excursiei trăite de David. „Era o poză cu o salcie. Din poza lui David, părea că salcia respiră, că e plină de viață”, spune mama sa.
Apoi a plecat din ce în ce mai departe. Până într-un an, când a trecut peste granițele României, într-o călătorie la Veneția. Astăzi, fotografiile agățate de pereții muzeului sunt ele însele o hartă a destinațiilor călătorului David: Muntele Etna, Egipt, Iordania, Turcia, Maroc, Bulgaria etc.
„Tu în ce țări ai călătorit? Că mie îmi place mult să călătoresc”, spune David înconjurat de fotografiile care au devenit martorele călătoriilor lui.
„Are o rapiditate extraordinară. Le șterge imediat pe cele care nu îi plac. Are puterea să spună: mie nu îmi place, nu fac, fotografia asta mie nu-mi spune nimic”, povestește, cu admirație, tatăl său.
Fotografii Vlad Eftenie, Dragoș Asaftei și experta în comunicare Cristina Bazavan sunt trei dintre cei care l-au ajutat să-și șlefuiască talentul, iar când vorbesc despre ei și restul oamenilor care le-au fost alături, cei doi părinți punctează importanța și nevoia unei comunități. „David este acum aici pentru că a fost mereu susținut.” Vor să îi susțină și ei pe alți oameni care au nevoie de asta.
„Acum mult timp, nu știu exact”, răspunde David la întrebarea când s-a îndrăgostit de fotografie. Astăzi este un tânăr înalt, care zâmbește cu sinceritate și nu pierde nicio ocazie să facă un selfie cu cei pe care îi întâlnește. Apoi, povestește despre proiecția documentarului său, despre interacțiunile lui cu oamenii și viața „A fost foarte fain, au venit mulți oameni. Aproape 100, câți oameni au venit, tăticuț?”
88 de persoane au văzut filmul alături de David și părinții lui.
Episod pilot. „David. Drumul spre ceilalți”
Prin exemplul lui David, a cărui poveste este prezentată în acest episod pilot, familia Stescu își dorește să crească gradul de conștientizare a autismului, pentru a ajuta societatea românească să accepte diversitatea, explică Mihai Stescu, tatăl lui David.
Documentarul a avut o primă proiecție la mijlocul lunii aprilie, la un cinematograf din București. Următoarea proiecție nu are o dată fixată, dar până atunci cei care vor își pot face o părere urmărind trailerul.
„Acum trebuie să ne luăm o pauză de o săptămână, două, să ne revenim. De fapt, să ne ducem la lucru”, spun părinții lui David și cei care se ocupă de proiect. Ca să ajungă aici, au lucrat „între joburi”. El este inginer, ea economistă. Dar de când, pe la 7 ani, David le-a spus prima dată „mamă” și „tată”, acestea au devenit cele mai importante roluri pentru ei.
Drumul lui David „către ceilalți” trece prin obiectivul aparatului
Proiectul a început în vara lui 2019, când cei din jur i-au sfătuit să facă demersuri mai incluzive, nu doar legate de David. Mai concret, o apropiată le-a atras atenția că eforturile lor pot avea un ecou mai mare dacă depășesc povestea familiei lor. Au început să caute și alte povești ale persoanelor cu autism, „din om în om.”
Așa a început să îmbine David portretele cu peisajele. Persoanele cu autism au o problemă să stabilească contactul vizual, explică mama lui.
Ne-am gândit ce putem face să folosim și darul lui - fotografia, dar să îi ajutăm și pe ceilalți (persoane care au un diagnostic din spectrul autismului - n.r.).
Ajutorul la care s-au gândit cei doi părinți se referă la aducerea atenției publicului asupra acestor tineri, care, din păcate, în general trăiesc izolați și prea rar sunt susținuți să devină independenți sau să fie integrați.
2 aprilie este Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. O zi care ne amintește că la nivel global trăiesc peste 70 de milioane de oameni care suferă de autism. În România, mai mult de 25.000 de oameni, dintre care peste 11.000 sunt copii, au această dizabilitate, conform Ministerului Sănătății.
Bullying-ul de la școală
În 2018, David era elev în clasa a V-a, iar după mai multe episoade de tip bullying, precum momentul în care a venit cu vânătăi acasă, făcute de un coleg, „pentru că și-a lăsat șervețelul pe banca lui”, părinții au decis să caute o școală mai prietenoasă cu nevoile lui David.
Povestea familiei Stescu nu este particulară din acest punct de vedere. Sistemul românesc de învățământ este presărat cu capcane pentru cei care ar avea nevoie de un pic mai multă susținere. De-a lungul anilor, presa a prezentat numeroase cazuri în care copii cu tulburări din spectrul autist au fost discriminați și izolați de colegi, părinți și profesori.
Conform unui studiu Salvați Copiii, 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, iar 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor. Aceste cifre nu se referă exclusiv la copiii care au un diagnostic medical.
Tot în acea perioadă un inspector școlar le-a spus că la școlile de stat au multe cazuri în care restul părinților și al copiilor se coalizează și „distrug sufletul acelei persoane”. Acelei persoane care e diferită față de restul. „Vreți ca David să treacă prin așa ceva?”.
La momentul acela, David reușise deja să poată merge la școală fără să aibă nevoie de un însoțitor.
Au găsit un loc în care sufletul lui să crească mai departe. E elev la o școală de masă, privată din București. Acum, David e fericit la școală și vine fericit acasă. Asta îi costă 14.000 de Euro pe an pe părinții lui. „Dacă noi ne oprim, David ce face?”, e gândul care îi face să meargă mai departe mereu.
Cât despre viitorul lui David, tânărul spune că vrea să devină fotojurnalist de călătorie. Momentan, are două topuri - topul țărilor pe care își dorește să le viziteze. Și topul țărilor pe care e posibil să le viziteze. Totul alături de părinții lui, „o familie unită, fericită și călătoare”, așa cum își descrie David familia.
