Discuțiile pe noile proiecte de lege au avut loc două zile la rând, marți, 11 aprilie, cu sindicatele profesorilor, reprezentanții elevilor, părinților și studenților, precum și ai autorităților locale, ONG-uri și reprezentanți ai mediului de afaceri. Miercuri, au participat, pe rând, rectorii, reprezentanții cultelor religioase și profesori și inspectori școlari din învățământul preuniversitar.
Solicitările sindicatelor profesorilor s-au axat pe sancțiuni mai multe și mai aspre pentru elevi, în cazul în care aceștia comit abateri disciplinare. Printre ele, reintroducerea exmatriculării, care în acest moment este interzisă prin regulamentele școlare și indirect, prin legea educației în vigoare, detenție școlară și amenzi pentru părinți. Propunerile dascălilor vin în contextul mai multor incidente care au avut loc în ultima perioadă în școli: profesoara de japoneză din București atacată de un elev cu cuțitul, respectiv profesoara de engleză din Prahova umilită de doi elevi ce au mimat acte sexuale cu ea.
„Dacă tot apar drepturi pentru elevi, mi se pare absolut normal ca prin proiectul legii învățământului preuniversitar să fie stabilite și obligațiile și sancțiunile pentru cei care nu înțeleg că trebuie să respecte regulile de conviețuire într-o unitate de învățământ și bineînțeles și la nivel de de societate”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Propunerile sindicatelor din învățământ legate de sancționarea elevilor:
- reintroducerea exmatriculării, fie definitivă, fie limitată, de 3-5 zile;
- în funcție de abatere, muncă în folosul comunității sau în folosul școlii;
- tot ca formă de sancțiune, introducerea detenției școlare, o practică întâlnită în școlile din SUA;
- mutarea elevilor în centre de reeducare, în cazul abaterilor grave, deci implicit reînființarea acestor centre;
- nota la purtare să fie luată în calcul la admiterea la liceu;
- existența a cel puțin unui consilier școlar în fiecare unitate de învățământ, fără să fie obligat să predea, ci doar să-i consilieze pe elevii care trec prin dificultăți;
- consilierii școlari să poată vorbi cu elevii la solicitarea învățătorului sau dirigintelui, fără acordul părinților sau reprezentanților legali (în prezent, este nevoie de acordul unui părinte pentru ca elevul minor să meargă la consilierul școlar, n.r.);
- amenzi cu valori diferite în funcție de gravitate pentru părinți sau pentru reprezentanții legali pentru neregulile comise de copii: distrugeri, jignirea profesorilor etc.;
- paznici la fiecare școală care să-i controleze „prin sondaj” pe elevi în ghiozdane;
- camere video în toate sălile de clasă, pe holuri și în curtea școlii;
- fără telefoane mobile, nici la ore, nici în pauze; telefoanele se închid la intrarea în școală și rămân așa până la finalul orelor, iar orice telefon găsit este confiscat și predat doar părinților.Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că ia în calcul supravegherea video în sălile de clasă ca posibilă soluție pentru reducerea violenței din școli, potrivit Edupedu. Deca a dat de înțeles că este acord și cu exmatricularea pe perioadă scurtă a unui elev, dacă această măsură este însoțită de consiliere pentru elev și familia lui.
„O astfel de măsură, dacă ea este însoțită de măsuri de consiliere și de anumite acțiuni pe care elevul și familia ar trebui să le facă, cred că nu ar fi o idee rea”, a spus ministrul.
Cadrele didactice vor să decidă ele dacă un copil să facă sau nu consiliere psihologică, dacă părinții refuză
Miercuri, la dezbaterile din Parlament au participat mai mulți profesori și inspectori școlari din învățământul preuniversitar, separat de sindicatele care au luat cuvântul cu o zi înainte. Cadrele didactice s-au declarat împotriva reînființării unor centre de reeducare pentru copii, una dintre măsurile susținute de sindicatele din învățământ.
Ei au adus, în schimb, în discuție, terapia și consilierea psihologică și au propus înființarea unor centre speciale care să se ocupe de tulburările emoționale ale elevilor, precum și formarea unor echipe părinte-diriginte-consilier școlar într-un caz de abatere disciplinară a unui elev.
Profesorii mai vor să le aparțină lor decizia ca un elev să meargă la consilierul școlar, în cazul în care părinții sau reprezentanții lor legali refuză. Ei au motivat propunerea prin faptul că, de cele mai multe ori, manifestările „copiilor problemă” au ca sursă deficiențele din familie, dar tot familia este cea care refuză să meargă cu copiii la consiliere.
Aceiași profesori au mai cerut, printre altele, ca regulamentele școlare să fie mai clare, pentru ca „părinții să știe până unde pot interveni și cât pot interveni”, precum și sancțiuni graduale în funcție de nota la purtare. De exemplu, la nota 9, elevul să piardă bursa, la 8, să nu poată participa în prima etapă de repartizare la liceu, la 7, să facă muncă în folosul școlii, în timpul vacanței de vară.
S-a discutat, de asemenea, despre reintroducerea uniformei școlare, personalizată fiecărei școli, propunere pe care ministrul educației nici nu a aprobat-o, nici nu a respins-o. Deca a spus în schimb că dacă este adoptată, „uniforma nu se poate transforma într-un mijloc de segregare”, dacă o familie nu-și permite să o cumpere, așa că ar trebui să existe buget pentru astfel de situații.
Elevii susțin admiterea separată la liceu și calificative pentru religie și desen
O altă propunere venită din partea Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a fost ca elevii să dea cinci probe la Evaluarea Națională, nu doar două, iar liceele să stabilească, cu un an înainte, pentru fiecare filieră, coeficienții pentru fiecare probă. A fost o propunere venită ca alternativă în locul admiterii separate la liceu, care se regăsește în varianta ministerului și care a fost respinsă de părinți și elevi pe motiv că ar reprezenta un stres suplimentar. Probele ar fi română, matematică, științe (fizică, chimie sau biologie), umaniste (istorie, geografie) și limbi străine, plus limba maternă.
„Am ajuns ca, începând din clasa a VIII-a, să nu mai fim interesați decât de română și de matematică. Și intrăm în liceu pe baza repartizării computerizate și, de multe ori, pe baza mediilor în cauză la cele două discipline, ajungem pe filiere, profiluri, specializări pentru care nu avem niciun fel de competență și unde mulți dintre elevii noștri clachează”, a declarat liderul sindical Marius Nistor, în dezbaterile de marți.
Elevii și părinții „se opun cu fermitate” și acestei variante și susțin că propunerea nu face decât să încurajeze meditațiile.
Reprezentanții elevilor solicită calificative pentru materii ca sportul, muzica și desenul. Ei consideră că acestea sunt axate pe aptitudini și nu pot fi evaluate prin note în mod obiectiv. Același lucru se aplică și pentru religie, afirmă ei, pentru că nici convingerile sau valorile de credință nu pot fi notate de la 1 la 10.
„Implementarea unui algoritm de calificative, precum mediu/avansat/experimentat, ar putea crește gradul de obiectivitate în evaluare”, punctează Consiliul Național al Elevilor.
Religie la Bac și eliminarea termenului „diversitate”, propunerile bisericilor
Elevii critică și resping posibilitatea introducerii Religiei ca disciplină la alegere pentru examenul național de Bacalaureat, așa cum sună una dintre principalele cereri ale cultelor religioase.
Reprezentanții bisericilor consideră că Religia este discriminată pentru că nu face parte din lista probelor de examen la Bac, așa cum sunt alte materii, precum Româna, Matematica sau Geografia, ori Fizica. Vor să i se acorde aceeași importanță, au explicat ei atât într-o scrisoare comună transmisă, la inițiativa Bisericii Ortodoxe Române, Ministerului Educației, cât și în dezbaterile din Parlament. Mai ales că, au adăugat, pot fi elevi care să-și dorească să studieze teologia.
„De principiu, este o discuție pe care o putem purta”, a răspuns ministrul Ligia Deca în dezbaterile din Parlament. Ea a precizat că trebuie, totuși, analizat cu atenție modul în care ar urma să fie introdusă această probă. „Eliminăm o probă existentă? Este o discuție de ordin tehnic”, a punctat Deca.
Cultele au mai cerut, de asemenea, eliminarea termenilor „diversitate” și „orientare sexuală” din legile educației, una dintre cele mai controversate și criticate propuneri ale lor. Bisericile au motivat că „obligația de a promova diversitatea sexuală în școli este total abuzivă și nocivă”.
Ministrul Educației a spus miercuri, la finalul celei de-a doua runde de dezbateri, referitor la eliminarea „diversității”, că nu poate fi dat curs acestei cereri, pentru că „un copil trebuie respectat pentru identitatea lui”. Propunerea a fost, de altfel, criticată și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării: „Vor să șteargă tot ce exprimă zona drepturilor omului și a nediscriminării din legea educației”, a acuzat președintele CNCD, Csaba Asztalos.
Ministerul Educației propune transport gratuit pentru elevi, Consiliile Județene refuză
Printre cele mai importante schimbări pe care le propune proiectul legii învățământului preuniversitar este gratuitatea elevilor la transportul public local și județean, rutier, cu metroul și cu trenul (clasa a II-a), pe toată perioada anului calendaristic. Elevii care învață în altă localitate decât cea de domiciliu vor primi o sumă de bani în baza unui card național de elev, precizează proiectul de lege.
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România s-a declarat însă împotriva acestei propuneri și a cerut ca în decontarea transportului elevilor să nu fie implicate consiliile, ci direct școlile. Sorin Munteanu, președintele organizației, a invocat, în dezbaterea din Parlament de marți, faptul că contractele de transport cu operatorii au fost deja încheiate, potrivit Edupedu.
În replică, ministrul Ligia Deca a spus că decontarea transportului prin minister nu a fost sustenabilă, de aici și varianta propusă de instituție. „Niciodată nu putea exista predictibilitate bugetară. Chiar dacă noi estimam numărul de abonamente necesare, prețurile per abonament - mai ales acolo unde nu exista transport public și era vorba de transportatori privați - variau foarte mult”, a explicat Deca.
Ce se poate schimba în universități?
Un amendament care a fost introdus de minister la proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar după punerea acestuia în dezbatere este acela ca rezultatele evaluării elevilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a să fie grade de evaluare pentru predarea cadrelor didactice. Anunțul a fost făcut de Ligia Deca în timpul dezbaterilor de marți din comisia parlamentară. Ministrul a precizat însă că evaluarea dascălilor nu va influența în niciun fel salarizarea lor, dar va fi folosită pentru a analiza factorii care influențează performanța.
Pentru proiectul de lege pentru învățământul universitar, discuțiile nu au fost atât de aprinse ca cele purtate pe marginea proiectului pentru învățământul preuniversitar.
O schimbare importantă propusă însă vizează limitarea mandatelor rectorilor. Astfel, ministerul vrea să reducă durata unui mandat la 5 ani, iar un mandat să poată fi reînnoit o singură dată. De asemenea, o persoană nu mai putea fi rector în aceeași universitate mai mult de 10 ani.
Alte modificări aduse de minister se referă la titlul de doctor: nu se mai poate renunța unilateral la acest titlu, iar tezele devin documente publice, care pot fi consultate de oricine. Prin noul proiect de lege se interzice universităților accesarea finanțării din surse publice, dacă conducerea comite anumite greșeli. Măsură cu care Federația Sindicală Alma Mater nu a fost de acord.
„Se spune că, dacă merge prost o universitate și rectorul a făcut niște prostii pe-acolo sau ceva, să aibă loc un proces de reducere a accesului la finanțarea din surse publice. Păi, e universitatea vinovată dacă un rector a greșit sau ce facem? De ce să sufere universitatea?”, a spus președintele federației, Anton Hadăr, potrivit Edupedu.
În ceea ce îi privește pe studenți, proiectul de lege prevede o reducere de 90% pentru aceștia la transportul în comun, rutier sau cu metroul, precum și la transportul feroviar la toate categoriile de trenuri, pe tot parcursul anului, până la împlinirea vârstei de 30 de ani. Studenții orfani și cei din centrele de plasament au gratuitate.
Amendamente la proiectele de lege mai pot fi trimise până pe 18 aprilie. Proiectele vor pleca din Comisia de învățământ cu modificările adoptate în plenul reunit, pentru votul final din 26 aprilie, de unde vor merge apoi la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Președinta Comisiei de învățământ, Natalia Intotero, a spus însă că votul final ar putea fi amânat până pe 2 mai, în cazul în care mai este nevoie de timp pentru dezbateri.
