A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. Din 2018 învață să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre mediu și animale, și acoperă domeniul administrației publice locale. Îi place Harry Potter, are doi motani răsfățați și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.
Când a venit vorba să scriu un text despre un profesor model și despre altul contramodel din perioada mea de școlarizare, am început să-i iau la rând pe toți, să văd ce pot alege. Am trecut în revistă ciclul gimnazial, apoi ciclul liceal. Și pentru că mă aflam în dificultate, am stat pe gânduri căutând criterii: ce mă va determina să-l pun pe unul într-o tabără și pe celălalt în cealaltă?
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?
Anul acesta a fost al doilea an școlar în care olimpiadele și concursurile școlare nu s-au organizat din cauza pandemiei. În afara unor insule de bune practici, reprezentate de olimpiadele online, elevii capabili de performanță nu au avut oportunitatea de a participa la competițiile în cadrul disciplinelor la care sunt talentați. Am stat de vorbă cu Ioana Bercea, elevă la Colegiul Național Bănățean, medaliată cu bronz la Olimpiada Internațională de Economie în acest an, la care au participat concurenți din 44 de țări.
