editor și reporter

Cristina Radu

A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Alte articole

Clasă

Cum se rezolvă cele mai grele subiecte de la Matematică la Bac, varianta M1 de la profilul Mate-Info. Profesoara Liliana Mitre îți explică exercițiile

De Andreea Archip

După fiecare examen, elevii rămân cu întrebări legate de rezolvările anumitor exerciții care le-au ridicat probleme. Așa s-a întâmplat în acest an cu subpunctul 1 de la Subiectul al III-lea, de exemplu.Liliana Mitre, profesoară de matematică și cofondatoare a platformei educaționale SuperScoala, a rezolvat, pentru publicația Școala 9, problemele mai dificile de la proba de matematică de la Bacalaureat. 

27.06.2023
Laborator

Studiu. Copiii nu sunt „mai ascultători” după ce sunt loviți

de Ionuț Fantaziu

Cât de acceptabil este să-i aplici o corecție copilului lovindu-l cu palma? Este o controversă care încă naște dispute aprinse între adulții care încă mai cred că „bătaia e ruptă din Rai”. Oamenii de știință spun că după o palmă pot rămâne traume psihologice. În România, violența împotriva copiilor are rădăcini adânci în societate: într-un studiu de anul trecut aproape jumătate dintre copii spun că sunt bătuți sau loviți în familie, în timp ce doar 28% dintre părinți recunosc asta. 

29.05.2022
Clasă

Ierarhizarea sărăciei - nu primesc burse sociale, deși îndeplinesc criteriile. „Universitățile spun că nu ar mai ajunge să acorde burse de performanță”

de Andreea Archip

Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație. 

01.01.2024