Toți copiii în uniformă la școala online. Este o regulă pe care au respectat-o cu sfințenie elevii școlii fondate de Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare. Inclusiv în fața ecranelor, școala rămâne școală și își păstrează regulile, crede acesta. „Este vorba de disciplină și de faptul că elevul are nevoie să intre în atmosfera de școală, să se pregătească pentru momentul începerii orelor de curs.”
Chiar dacă cei mici se îmbrăcau în uniformă ca să apese butonul „on” al laptopului, nu au existat plângeri.
Fiindcă o ținută decentă e un termen relativ pentru fiecare familie, fiecare are un alt standard, s-a ajuns la măsura să avem uniformă. Am introdus uniforma ca ținută obligatorie ca să nu ajungem în situație de discriminare sau bullying pe motiv vestimentar.
Nici adulții nu au libertatea vestimentară la muncă
Ce se întâmplă însă la școlile care nu au uniformă? Anca Petrescu, doctor în științele educației, crede că trebuie găsită o variantă de îmbrăcăminte care să păstreze semnificația cu care vine la pachet școala, chiar și în online. Fiecare instituție de învățământ poate stabili prin regulamentul intern de organizare și funcționare regulile vestimentare, dar chiar și cu regulament, dar când toată societatea e constrânsă la multe reguli, una în plus poate fi o povară. În plus, dezbaterea cu privire la uniforma școlară a născut dintotdeauna pasiuni.
„Nu există o prevedere care să le recunoască elevilor dreptul absolut de a se îmbrăca așa cum doresc, la fel cum libertatea vestimentară la locul de muncă, în cazul adulților, nu este o libertate fundamentală, putând fi reglementată de către angajator”, explică experta în educație.
Recunoaște că uniforma are avantajele sale. „Printre cele mai frecvente argumente regăsim sentimentul de apartenență la o comunitate educațională, ștergerea diferențelor sociale, facilitarea integrării, beneficiile pedagogice - crearea unei atmosfere de lucru și menținerea disciplinei, identificarea ușoară a eventualilor intruși în spațiul unei clase/ școli și, nu în ultimul rând, combaterea tendinței periculoase de a valoriza aparența în defavoarea esenței”.
Întrebarea este dacă cerința rămâne potrivită și pentru orele online, când cocoțatul în vârful patului cu laptopul în brațe era mai degrabă o ocupație de timp liber. În plus, elevii au nevoie să fie diferiți și hainele erau o modalitate la îndemână.
Spune-mi cu ce te îmbraci la școală ca să-ți spun cine ești
„Înclin mai degrabă către respectarea unui cod vestimentar, stabilit la nivelul unității de învățământ/clasei, care să prevadă doar câteva aspecte obligatorii pe care le-aș numi de bun-simț: ținute de zi îngrijite, curate, decente. Și în această privință, exemplul de comportament vestimentar oferit de cadrul didactic rămâne hotărâtor”, spune Anca Petrescu.
Ținuta la ore poate oferi și o ocazie pentru o discuție la clasă, adică un fel de material didactic. „Adăugarea unui semn distinctiv pe hainele purtate de elevi și profesor poate reprezenta o sursă de dialog la nivelul colectivului clasei sau chiar un mijloc de a face legătura cu tema unei anumite unități de învățare, a unui proiect ș.a.m.d.”, mai spune profesoara.
Pentru profesori, dificultatea recreării spațiului simbolic al clasei în online este cât se poate de reală. Iar hainele pe care elevii le poartă în timpul activităților sincrone nu sunt un simplu detaliu, fiindcă ele pot contribui la delimitarea cadrului de învățare, de atenție concentrată pe sarcinile de lucru, scoțându-i pe copii din universul domestic, asociat mai degrabă cu relaxarea și timpul liber.
Hainele pe care le purtăm atunci când participăm la o activitate de orice fel arată și cum ne raportăm la acea activitate. „Modul în care ne prezentăm la ore, indiferent de ce parte a ecranului ne aflăm, ilustrează relația pe care o avem cu actul de educație, respectul pe care-l purtăm școlii și colegilor noștri, inclusiv la nivelul vestimentației. Ca orice alt comportament uman, cu implicații sociale profunde asupra bunei conviețuiri, el poate fi rafinat în timp, armonizat cu nevoile și realitățile curente ale mediului în care ne desfășurăm activitatea.”
