Categorie

Clasă

Despre învățare în toate formele ei, alături de elevi, părinți și profesori.

EcoU

Cum sunt integrați copiii ucraineni în școlile din Polonia: „Nu vă așteptați ca un copil să vorbească din prima, se numește perioada de tăcere”

Corespondență din Cracovia, de Iulia Marin și Răzvan Luțac. Foto: Vlad Chirea

Cracovia este orașul care a primit mai mulți refugiați ucraineni decât toată România - peste 130.000. La o populație mai mică de 800 de mii de locuitori, înseamnă că la fiecare șase polonezi s-a adăugat un ucrainean. De integrarea lor se ocupă coaliția Open Krakow, formată din 71 de organizații non-guvernamentale. Școala 9 a vorbit cu Urszula Majcher-Legawiec, coordonator pentru sistemul de învățământ, pentru a afla cum se adaptează cei peste 4.000 de copii ucraineni la școlile din al doilea oraș ca mărime din Polonia.

29.03.2022

Limba rusă îi ajută pe copiii ucraineni să se integreze în școala elevilor lipoveni din Brăila

De Medeea Stan. Foto: Eli Driu

Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?

28.03.2022

„Domn’ profesor, o să folosească Putin arma nucleară?” Întrebările elevilor români pentru profesorii lor de istorie

de Adelina Mărăcine

Neputință. Frustrare. Solidaritate. E ceea ce simt elevii români în legătură cu războiul de la granițele României. Dar pe lângă temeri, copiii au și multe curiozități. Profesorii de istorie Marcel Bartic, Gabriela Obodariu, Laurențiu Frunză și Dan Solcan povestesc, într-o discuție cu Școala 9, ce întrebări le pun elevii la orele de istorie și ce îngrijorări au.

23.03.2022

De ce sunt atrași copiii de jocurile teribiliste de pe TikTok. Provocarea populară care le provoacă răni și vânătăi

de Adelina Mărăcine

Andreea Ionescu, una dintre fondatoarele grupului civic „Părinții cer schimbare”, și psiholoaga Keren Rosner au explicat, într-o discuție cu Școala 9, de ce se simt copiii atrași de jocuri popularizate de TikTok. În ultima vreme, a făcut victime provocarea „Moneda rusească” prin care copiii ajung să se lovească și să se întreacă în vânătăi. De-a lungul timpului au mai existat jocuri pe rețelele sociale care au dus la accidentări grave, iar TikTok urmează să adopte noi reglementări care să le limiteze.

20.03.2022

Editorial. Performance cu educația în stil Abramović

de Monica Halaszi și Horia Corcheș

Nu se poate să nu fi auzit de Marina Abramović. Celebră pentru discursul estetic contondent, artista performativă și-a propus în 1974 să descopere cât de departe poate împinge limitele propriului corp într-un performance de șase ore intitulat „Rhythm 0”. Ce a făcut? Și-a provocat publicul să facă orice își dorește cu corpul ei, timp în care a stat nemișcată într-o galerie de artă.

15.03.2022

O profesoară americană face lecții de artă online cu elevii din Kievul bombardat: „Mulți își doresc să le fie distrasă atenția și să își exprime sentimentele”

de Medeea Stan

Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.

14.03.2022

Alte articole

Alfabetizare științifică și matematică

Ce soluții a găsit o profesoară de fizică cu 35 de ani de experiență: când ea predă Optică, colega ei de biologie predă Ochiul

de Raluca Cristea, Foto: Raul Ștef

Antoneta Împușcatu, directoare la Școala Gimnazială „Ion Creangă” I.C. Brătianu, din Tulcea, are aceeași rutină de 35 de ani. Traversează Dunărea cu bacul zilnic până la școala din sat unde predă fizică și chimie. Crede că științele exacte trebuie să se completeze între ele și predă interdisciplinar împreună cu colegii ei. Și ca să se asigure că nu rămâne cu catedrele neocupate, merge în fiecare vară la ședințele de repartiție și ține un discurs motivațional ca să atragă profi.

11.03.2025

Laborator

România educației selective

de Diana Certan

OP-ED. Elevii din medii vulnerabile nu cer pomeni sau privilegii. Cer șansa de a continua școala. Bursele sociale, de reziliență și tehnologice sunt printre singurele forme reale de sprijin pentru copiii care, în ciuda sărăciei, nu renunță. Reducerea acestor burse înseamnă să întoarcem spatele exact celor care muncesc cel mai mult pentru a rămâne în educație.

26.06.2025

Abandon școlar

Ce soluții au găsit pentru o școală de la țară 20 de activiști și profesori, adunați la lansarea ziarului REZOLVAT

de Cristina Radu, ilustrație: Andreea Chirică

Am lansat primul număr al ziarului REZOLVAT și am adus la masă oameni din educație care dețin și au aplicat deja soluții concrete la probleme punctuale din școala românească. I-am provocat pe toți la un exercițiu de imaginație: cum își pot uni forțele ca să ajute o comunitate vulnerabilă de elevi din mediul rural, cu abandon școlar și note mici? Rămâi până la final pentru o situație de tipul viața bate filmul.

03.03.2025

Editorial

Școala9