La aproape cinci luni de la anularea controversată a alegerilor prezidențiale, România se pregătește din nou de vot. Dar ce s-a schimbat cu adevărat? Într-o discuție cu Școala9, Răzvan Petri și Vlad Adamescu, fondatorii Politică la minut, fac o analiză a campaniei și a candidaților și explică cum se poate schimba cultura politică din România. Și în plus, despre ce ar putea președintele să facă pe bune pentru educație.
REZOLVAT. Baletul nu e doar pentru fete, mașinile nu sunt doar pentru băieți, iar educația despre echitate nu transformă copiii în altceva, ci doar le dă voie să fie cine sunt - asta le-a tot repetat cercetătoarea Irina Ilisei în 2022, când a lansat, alături de mai multe autoare, ghidul egalității de gen, celor - puțini, e drept - care s-au opus manualului. Între timp, profesori din țară le trimit mesaje de mulțumire și le vorbesc despre câtă nevoie aveau de îndrumare pentru a nu mai perpetua printre elevii lor prejudecățile cu care au crescut.
Ceaușescu. Propagandă. Închisoare. Foamete. Dictatură. URSS. Lipsa libertății de exprimare. La asta s-au gândit copiii când Maria Axinte și colegii săi de la Memorialul Închisoarea Pitești i-au întrebat, în cadrul unor ateliere, despre comunism. Sunt toate răspunsuri corecte. Dar Maria Axinte, fondatoarea Memorialului, vrea ca cei mici să aibă o imagine și mai clară asupra acelei perioade. Împreună cu o echipă mică de istorici, educatori muzeali și voluntari, a creat Muzeul Comunismului pentru copii.