Un atac cu bombă în apropierea unei școli din Kabul, Afganistan, a dus la moartea a 85 de eleve. În Nigeria, în ultima jumătate de an, 600 de elevi au fost răpiți direct de pe băncile școlii de grupări criminale. Sunt știri care rareori ajung în România, aflată la 8000 de kilometri de Nigeria și la 3700 de Afganistan. Activista și experta în securitate Kemi Okenyodo de la organizația West Partners Africa a explicat pentru Școala 9 de ce ei fac tot posibilul ca realitatea din țara lor să fie cunoscută în lume și de ce școlile au devenit o țintă: extremiștii au înțeles că educația este cea mai eficientă armă împotriva lor.
Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.