Am fost în vizită la cele mai vechi universități din Europa. O idee de vacanță

Am fost în vizită la cele mai vechi universități din Europa. O idee de vacanță

Turismul educațional începe să devină tot mai popular și are diverse forme: de la a vizita locuri care țin de istoria școlii, la perioade mai generoase de studiu sau voluntariat în diferite părți ale Planetei. Călătoria în sine este un proces de învățare. Este și ideea care a determinat familia Hajos să plece împreună cu copiii, într-o călătorie în rulotă. Vă propunem astăzi o aventură mai scurtă de atât: vacanța în Italia se poate îmbogăți și cu un tur la cele mai vechi universități ale Europei, unde învățau în vreme și elitele din Principatele Române.

12.02.2023

de Andreea Archip

O tânără ghidă îi conduce pe cei în jur de zece turiști într-un tur care începe în atriumul unei impresionante clădiri. Suntem în Palatul Bo din Padova, sediul uneia dintre cele mai vechi universități din Italia. De jur împrejur pe pereți sunt plăci comemorative ornate cu diverse steme și înscrisuri în relief, fiecare reprezentând familiile unora dintre studenții care au trecut pe aici. Și care au donat sume generoase sau care își permiteau așa ceva. Atunci, studenții erau cei care îi plăteau pe profesori și suportau cheltuielile cu sălile, iar prin rotație erau și administratori ai universității. „Un mod de a se asigura și că banii sunt cheltuiți cum trebuie”, glumește ghida.

În jur de 40.000 de români studiază în prezent în străinătate, potrivit datelor UNESCO. Mulți aleg Olanda, datorită taxelor mici, până în 5.000 de euro. Majoritatea statelor acordă burse sau credite de studiu. Învățământul peste hotare este cu siguranță mai accesibil decât acum cinci secole.

La 1600, de exemplu, oricum studiul peste hotare era doar pentru o mică elită. Constantin Cantacuzino, fiul postelnicului (organiza audiențele domnitorului) cu același nume din Țara Românească, a învățat întâi la Constantinopol, la Școala Fanarului. Doar că atunci ora exactă în educație și cultură o dădea Italia, așa că a decis să meargă la Universitatea din Padova. 

În ianuarie 1667, Constantin Cantacuzino, 27 de ani, se îmbarcă pentru Veneția cu destinația finală Padova, scrie cercetătoarea Ligia Cotovanu într-un articol despre regiunea noastră și Italia acelor vremuri. 

Universitatea din Padova

Foto: Curtea interioară a Universității din Padova

Când studenții administrau universitatea

Cantacuzino stă în carantină pe insula Lazzaretto, așa cum se proceda cu toți călătorii, ca să nu aducă pe uscat boli, după care este găzduit la jupânul Pană din Veneția, înainte să plece către Padova, la universitate. Tot acest Pană Ieromnimon îi dă și 80 de ducați venețieni pentru a-și plăti profesorul și cazarea la Padova. Se pare că un ducat în acea vreme costa cazarea și masa pe o săptămână, deci 80 de ducați era o sumă frumușică. Cercetătoarea Ligia Cotovanu explică și de ce  un tânăr din familie de boieri ajungea să primească bani de la acest comerciant vienez: fiind prieten și probabil partener de afaceri cu tatăl său postelnic al Țării Românești, e posibil ca banii să fi fost ai Cantacuzinilor, depuși într-o instituție bancară sub grija comerciantului din Veneția. 

Cantacuzino se pare că a folosit banii și pentru a-și plăti un profesor meditator înainte să înceapă anul universitar. A învățat atunci italiană, etică, filosofie și jurisprudență. Apoi, în cadrul universității și-a lărgit orizonturile și a studiat filosofia, medicina și știința armelor. 

Catedra lui Galileo Galilei

Catedra lui Galileo Galilei

Continuăm turul și intrăm în Aula Magna, o încăpere ornată cu același tip de plăci comemorative și cu scaune confortabile din catifea roșie. Aici se susțin și azi ședințele pentru acordarea titlurilor de doctor universitar. 

Următoarea încăpere în care facem un popas este cea care găzduiește catedra fizicianului Galileo Galilei, care a predat pentru 14 ani acolo în secolul al XVII-lea. Ca să poată fi auzit, avea o catedră înălțată din lemn pe care au păstrat-o până astăzi. 

Pe pereții sălii sunt pictați 40 dintre studenții iluștri ai universității. Și aici, chiar în spatele catedrei lui Galilei, este Costantino Cantacuzino. Au învățat la Padova și astăzi împart același perete cu românul și Michel de L’Hospital, cancelar al Franței, William Harvey, cunoscut pentru studiile sale despre circulația sângelui și fondatorul școlii de medicină engleză sau Ștefan Bathory, ungur care devine regele Poloniei în 1576.

Prima femeie căreia i s-au permis studiile universitare

Mai departe, turul cuprinde și cel mai vechi amfiteatru anatomic din lume, construit în 1595. Pentru că e făcut din lemn și e foarte fragil, nu putem urca în el. Intrăm în grupuri mici într-o încăpere de dedesubt. Să asiști la o disecție în încăperea destul de îngustă și întunecată, trebuie să fi fost o experiență, mai ales că puteai sta doar în picioare să te uiți de la balcon, iar încăperea era luminată de lumânări. Oamenii făceau însă sacrificii pentru cunoaștere, convenim cu toții printre zâmbete.

Turul se încheie după ce admirăm o pictură care o înfățișează pe Elena Lucrezia Cornaro Piscopia, prima femeie din lume care a urmat cursuri universitare. A absolvit în 1678, dar nu fără a provoca un scandal în vreme. Faptul că tatăl său era un procuror dintr-o familie nobilă a ajutat-o să-și urmeze traseul. După ea, drumurile studiilor înalte pentru femei nu s-au deschis ca marea sub bastonul lui Moise. Au mai trecut încă 54 de ani până ca o altă femeie să îndrăznească și să i se permită. 

Universitatea din Padova

„Împlinesc 800 de ani și încă învăț”. Este motto-ul cu care Universitatea din Padova și-a sărbătorit aniversarea anul trecut. Și mesajul rămâne cu tine și în restul călătoriei.

De neratat în Padova: muzeul de artă și arheologie și Cappella degli Scrovegni, unde poate fi admirată capodopera pictorului Giotto (1267-1337). Un detaliu picant: artistul i-a pictat pe Iosif și Maria, părinții lui Isus, sărutându-se. „Cel mai vechi sărut din arta creștină” era pus pe panouri în tot orașul.

Padova pictura lui Giotto

Cea mai veche universitate europeană

O oră și jumătate face trenul de la Padova la Bologna, oraș în care poate fi vizitată prima universitate europeană, înființată la 1088, și care ascultă, te pică la examene și dă diplome și astăzi. 

Despre Bologna poate ați auzit măcar din 2005 încoace, când și România s-a aliniat la noul sistem european de învățământ superior. Sistemul Bologna a însemnat în mare reducerea anilor de studiu de la patru la trei, dezvoltarea programelor de masterat și creșterea duratei lor de la un an la doi. În România, prima generație care a făcut studiile de licență de trei ani a intrat la facultate în 2005. 

Dacă treci pe la Palazzo Poggi, poți vizita și sala în care 29 de rectori europeni au semnat declarația de la Bologna în 1999. Istoria se scrie și azi.

holuri Universitatea din Bologna

Doar să te plimbi pe străzile din Bologna e o experiență în sine, cu adevărat vezi un muzeu în aer liber. Sub coloanele sale infinite sunt mereu turiști și rumoare. Este cu totul un oraș studențesc și cu prețuri mai pentru fiecare buzunar - în jur de 7-8 euro o porție de paste cu sos ragu, adică pastele bolognese, cum le numesc toți care nu sunt din Bologna. 

După popasul culinar, o vizită la cea mai veche universitate europeană e musai. Turul pornește cu colecția de istorie naturală, dar întregul traseu dezvăluie o imagine despre curioșii secolelor trecute care chestionau tot ce era în jurul lor, natura, corpul uman, universul, dezbăteau dilemele umanității și dezvoltau strategii militare. 

Luigi Galvani a fost unul dintre profesorii de la Bologna și poți vedea în Palazzo Poggi, instrumentarul său cu care făcea experimente și de la care ne-a rămas procedeul de galvanizare (Acoperirea unei piese de metal cu un strat subțire de zinc, pentru a o face mai rezistentă la coroziune, n.r). Treci și prin sala în care a predat Giosue Carducci, filosof și poet, laureat Nobel pentru literatură.

Tot aici au fost studenți Nicolaus Copernicus, astronom și matematician, precum și Francesco Petrarca, poet și filosof. 

Un alt obiectiv poate fi palatul dell’Archiginnasio unde poți admira un alt teatru anatomic, construit în 1636, pe locul altuia mai vechi. 

Și după ce vezi tot ce ți-ai pus pe listă, poți să închizi ochii și să-ți imaginezi studenții secolelor trecute, cu pălăriile lor cu pene și insigne care dădeau indicii despre ce studia fiecare și cât de merituos era, cu însemnele matricole și cu libertatea din priviri. 

1/8
1/8
2/8
2/8
3/8
3/8
4/8
4/8
5/8

Stradă din Bologna

5/8

Stradă din Bologna

6/8

Amfiteatrul anatomic de la Universitatea din Bologna

6/8

Amfiteatrul anatomic de la Universitatea din Bologna

7/8
7/8
8/8
8/8

Andreea Archip

reporter și editor

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. A fost redactor-șef la „Opinia Studențească”. În 14 ani de presă, a lucrat la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea, unde este reporter și în prezent. A lucrat așadar în presă scrisă, televiziune și online. Domeniile de interes au fost mereu din domeniul social: educație, drepturile omului, sănătate. 

CUVINTE-CHEIE

cea mai veche universitate americana, universitatea bologna, universitatea padova, cantacuzino, turism

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile