Cum vor fi integrați studenții ucraineni în țările UE. „Banii de la Comisia Europeană din anii trecuți pot fi transformați în burse de studiu pentru refugiați”

Cum vor fi integrați studenții ucraineni în țările UE. „Banii de la Comisia Europeană din anii trecuți pot fi transformați în burse de studiu pentru refugiați”

Peste 1,5 milioane de tineri erau la facultate în Ucraina, la care se adaugă și 80 de mii de studenți străini. Războiul a blocat sistemul educațional din țara vecină, unde în aproape 70% din teritoriu nu se mai poate face școală. Ce fac instituțiile europene pentru refugiații ucraineni ca să-și poată continua studiile? Școala 9 a vorbit cu Nicu Ștefănuță, raportor al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii în 2023.  

02.04.2022

de Antonia Pup. Foto: Eli Driu
Școala 9. Ce au făcut instituțiile europene pentru ajutorarea refugiaților ucraineni? 

Nicu Ștefănuță: Înainte de orice, doresc să felicit din toată inima generozitatea tuturor românilor care s-au mobilizat exemplar încă din prima zi a războiului, ajutând cu ce au putut: un ceai, un sandviș, o jachetă, un drum cu mașina spre rude, un pat și un acoperiș. 

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a înțeles încă din primul moment gravitatea evenimentelor și a activat, pentru prima oară de la adoptarea sa din 2001, directiva privind protecția temporară prin care li se recunoaște cu efect imediat un set de drepturi refugiaților ucraineni. Dintre acestea fac parte dreptul la educație, îngrijiri medicale, dreptul de a munci,  și, bineînțeles, asigurarea celor necesare traiului, hrană și adăpost. 

Firește că acestea sunt drepturi minime, dar ele sunt un garant pentru respectarea demnității umane a persoanelor care fug din calea războiului. Majoritatea acestor refugiați sunt femei și copii, așadar persoane vulnerabile care au nevoie de sprijinul nostru.

Photographer Alexis HAULOT Copyright © European Union 2021

Nicu Ștefănuță Foto: Alexis HAULOT Copyright © European Union 2021
Dar pentru copiii refugiaților, care nu au în prezent un loc unde să poată merge la școală?

România a adoptat OUG 20/2022 pentru a pune la lucru directiva europeană prin care  se garantează dreptul la educație în școlile din România pentru minorii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în aceleași condiții cu copiii români. Ce facilități mai sunt?  Vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, primesc alocație de hrană și ajutor pentru rechizite și manuale, apoi bineînțeles îmbrăcăminte și încălțăminte. 

Așadar, legislația europeană spune foarte clar că nu trebuie să existe copii refugiați care să nu aibă unde să meargă la școală. Dacă există asemenea situații ele trebuie soluționate cât mai urgent, iar dacă ne frânează o problemă structurală putem căuta soluții și sprijin la nivel european.

Ucraina, Moldova, Georgia abia încep procesul de aderare. Cum vor putea beneficia de programele UE?

Există acorduri între ele și UE prin care universitățile din aceste țări se pot bucura de burse, de mobilități academice, proiecte educaționale, prin Erasmus+. Bineînțeles că toate acestea vor fi dezvoltate în viitor. Acum, în contextul războiului din Ucraina, pentru studenții ucraineni Comisia Europeană a anunțat flexibilitate pentru universitățile europene. Adică banii din anii trecuți pot fi transformați în burse de studiu pentru acești studenți, dar și pentru personalul academic care fuge de război.

80 de mii de studenți străini studiau în Ucraina înainte de război 

Ce se întâmplă cu studenții și profesorii din Erasmus care se află acum în mobilitate în Ucraina?

În momentul de față, procesul educațional este perturbat în regiunile în care au loc ostilități. Din păcate, acestea reprezintă aproximativ 60-70% din teritoriul Ucrainei. Universitățile încearcă să aranjeze un sistem de educație online; un alt neajuns este că nu există o conexiune stabilă la internet într-o mare parte a Ucrainei. 

Multe proiecte au fost anulate din cauza rigorilor de securitate ale participanților. Răspunsul oficial din partea administrațiilor universitare din Ucraina este că programele sunt amânate până la noi ordine.

Ar trebui să spunem încă ceva important și anume că toți cetățenii români, nu doar studenții și profesorii, au fost rugați sa se întoarcă în țară din Ucraina. Apelul a fost încă din februarie, imediat după izbucnirea conflictului.

Ce măsuri pot lua instituțiile europene pentru a sprijini școlile și instituțiile de învățământ superior care au preluat refugiați și care plănuiesc să îi școlarizeze pentru o perioadă de timp?

Prioritatea este de a oferi fonduri suplimentare instituțiilor de învățământ, astfel încât acestea să poată primi mai mulți studenți.

În majoritatea cazurilor, ucrainenii nu pot plăti taxe universitare în UE, cu excepția celor care oferă studii superioare gratuite; prin urmare, finanțarea este primul deziderat de rezolvat.

Un neajuns ca efect secundar al războiului este că mulți studenți refuză să-și continue studiile, deoarece întâmpină mari probleme în a se întreține.

Burse Erasmus în avans

Unul dintre angajamentele dumneavoastră din campanie era creșterea gradului de incluziune și calitate în programul de mobilități Erasmus. Care sunt discuțiile de acum de la nivel european cu privire la acest program de mobilități? 

În mod deosebit pentru Erasmus+ îmi doresc ca sumele burselor să crească, pentru a permite studenților care nu au ajutor din altă parte să studieze în mod decent la universitățile din Europa.  

În aceeași logică, ar fi oportun să existe o prefinanțare a bursei înainte de a pleca într-o altă țară. Există sondaje printre studenți care arată că prima cauză de descurajare, atunci când vine vorba de a aplica pentru studiul într-o altă țară în programul Erasmus, este lipsa banilor de transport și asigurarea primelor zile de cazare. Sunt studenți cu posibilități financiare modeste care nu pot conta pe sprijinul părinților. 

Am luptat pentru ca această  stare de lucruri să se schimbe, și sper că de anul viitor studenții  care sunt în această situație să beneficieze de un ajutor înainte de a pleca într-o țară străină, fără să mai aștepte două-trei săptămâni până la primirea banilor. 

Nu mai vreau ca vreun student inteligent, și motivat să fie descurajat să participe la Erasmus pentru că nu are bani destui! Am discutat această problemă recent cu Comisia și avem promisiuni că în viitorul program de lucru va exista o strategie de incluziune prin care studenții vor primi un ajutor înainte de a porni în programul Erasmus+.

„Statele inteligente se concentrează pe situații în care toată lumea câștigă. Așa s-a construit blocul comunitar”

Studenții și elevii, dar și profesorii din Ucraina sunt susținători ai proiectului european, chiar dacă se află în afara Uniunii Europene. Ce le-ați spune lor despre cetățenia europeană? 

Le-aș spune că democrația și libertatea sunt valori perene, neprețuibile! Lupta pentru a statua aceste valori merită, căci nimic nu poate fi trainic și sigur în afara lor. Orice stat care luptă pentru statul de drept, pentru democrație și libertate, va simți roadele acestor valori.

Dar acelor ucraineni care nu sprijină aderarea la UE?

Celor care nu susțin proiectul european le-aș spune că UE respectă reguli și drepturi în timp ce Rusia le calcă grav în picioare, așa cum  poate vedea o planetă întreagă în aceste zile. De asemenea, le-aș spune atât cetățenilor ruși cât și celor ucraineni, că e ușor să dezbini și să distrugi, situație în care toată lumea pierde și e greu să construiești și să împaci. Dar mai ales, le-aș spune că statele inteligente se concentrează pe situații în care toată lumea câștigă: win-win. Așa s-a construit blocul comunitar, pe un astfel de obiectiv.  

Antonia Pup

coordonator advocacy la Societatea Academică din România

Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale. 

CUVINTE-CHEIE

nicu stefanuta, bruxelles, ue, refugiati, studenti ucraineni

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile