E timpul să vorbim despre menstruație

REZOLVAT. Sărăcia, rușinea, tabuurile care învăluie menstruația au transformat un proces fiziologic normal într-un subiect despre care nu vorbim. Și dacă nu vorbim, ignorăm probleme reale: peste 400.000 de adolescente din România se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar pentru ele, produsele menstruale devin un lux pe care nu și-l pot permite. Ce soluții sunt? Am discutat în al doilea episod din seria REZOLVAT cu Oana Constantin, cofondatoarea asociației Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, fondatoarea asociației Pe Stop despre educația menstruală.

18.08.2025

de Cristina Radu

Când Iele Sânziene a propus, în urmă cu doi ani, ideea de a distribui produse menstruale gratuite în școli, pentru a le sprijini pe fete, una dintre reacții a fost: „să punem și prezervative?”. Alții le-au criticat și le-au spus că nu se vorbește despre așa ceva în public. Sau că „urmează să cereți și chiloți gratis”. Alții au spus că ar trebui ca băieții să primească și ei ceva, aparate de ras, de exemplu.

„Este o sexualizare a menstruației, pentru că prima menstruație coincide și cu ideea că ești capabilă să te reproduci. Nu înseamnă că ai dezvoltarea emoțională, psihologică necesară și nici a corpului ca să poți să faci asta, dar este văzută ca această intrare în maturitate, devii femeie. De-asta există și rușine. (...) Foarte des am fost pusă în situația de a argumenta de ce e nevoie de produse menstruale gratuite în școli și am zis, ok, dar cum ar fi să argumentăm de ce e nevoie de hârtie igienică la baie?”, spune Oana Constantin.

Stigmatizarea asta a menstruației, care induce ideea că femeia este „murdară”, s-a tot perpetuat, pentru că este ceva „privat”, despre care „nu se vorbește”, este urât și rușinos. Iar ONG-urile care promovează drepturile femeilor se luptă să demonteze din nou și din nou mituri care spun că femeile nu ar trebui să pună murături în acea perioadă a lunii pentru că se strică legumele, nu trebuie să intre în biserică pentru că e „păcat” și nu trebuie să ude florile pentru că nu mai cresc. Sunt legende care par inofensive, dar duc tot la o stigmă pentru ceva ce femeile nu pot controla. Alte mituri însă sunt chiar periculoase și pot provoca probleme reale de sănătate, precum ideea că nu trebuie să te speli la menstruație, pentru că poți muri.

ONG-urile din toată lumea care promovează normalizarea discuțiilor despre menstruație spun că problema nu pornește doar din familie, ci de la întreaga societate care tratează menstruația ca pe ceva umilitor. Vedem asta și când ne uităm la TV, la reclamele la absorbante: lichidul cu care este testat produsul nu e niciodată roșu, care să simbolizeze sângele, ci albastru. S-a încercat o dată în Australia schimbarea culorii, dar spotul publicitar a creat revoltă printre telespectatori. 

Period shaming-ul face rău mai ales în zonele defavorizate, unde menstruația provoacă frică și anxietate femeilor, care nu cer ajutor de teamă că vor fi ostracizate.

Distribuirea de produse menstruale gratuite fetelor și femeilor nu este neîntâlnită. Din 2022, Scoția este singura țară din lume unde, prin lege, tampoanele și absorbantele sunt disponibile gratuit în toate locurile publice, o măsură pentru a combate sărăcia menstruală - sau „period poverty” - accesul dificil sau lipsa completă a acestuia la produsele de igienă menstruală. Irlanda de Nord are o inițiativă aproape similară: pe lângă unitățile de învățământ, și bibliotecile publice oferă produse menstruale.

Acum, peste 80% dintre eleve din Scoția s-au declarat mai puțin îngrijorate atunci când sunt în perioada menstruației, iar un sfert dintre ele simt că le-a îmbunătățit sănătatea mintală. 

REZOLVAT continuă seria de articole și podcasturi despre tema atât de necesară a educației sexuale. Discutăm, în al doilea episod din serie, despre sărăcia menstruală, cum am ajuns să stigmatizăm un proces normal al corpului, dar și ce soluții sunt și cum le putem implementa pentru a lua de pe umerii adolescentelor și femeilor o povară financiară.

Asta pentru că într-o viață, o româncă plătește peste 8 salarii minime nete pe produsele de igienă menstruală, potrivit Monitorului Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România. Spre comparație, o britanică cheltuie mai puțin de unul.

Am vorbit la REZOVAT cu Oana Constantin, cofondatoarea asociației Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, fondatoarea Pe Stop. 

Iele Sânziene ține, în școli, ateliere despre ciclul menstrual și toate schimbările care au loc în corp în perioada pubertății, dar și despre consimțământ și boli cu transmitere sexuală. De 7 ani, Pe Stop duce pachete cu absorbante în comunitățile vulnerabile - doar în București distribuie lunar peste 600 de pachete cu produse de igienă menstruală.

„În momentul în care nu îți permiți sau familia ta nu își permite produsele de igienă menstruală potrivite, alea nu sunt singurele lucruri pe care nu și le permit. Este ceva ce poate să le afecteze atât sănătatea, cât și viața socială, cât și viața economică - în cazul unei persoane care nu poate să meargă la muncă din motivele astea”, spune Irina Vasilescu.

Echipa de proiect:

Coordonator de temă: Cristina Radu

Jurnaliști: Cristina Radu, Andreea Archip, Raluca Cristea

Ilustrații: Simina Popescu

Imagine: Sorin Grigoreanu

Montaj: Bogdan Pîrlea

Cristina Radu

editor și reporter

A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. În perioada 2018-2024 a fost reporter la ziarul Libertatea, unde a documentat poveștile din spatele știrilor. Acum este reporter de investigații la Snoop.ro și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre mediu și animale, abuzuri și cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

CUVINTE-CHEIE

rezolvat podcast rezolvat educatie sexuala menstruatie saracie menstruala