Deși ar fi putut decide continuarea procesului instructiv în mediul online, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că elevii vor beneficia de o altă vacanță de două săptămâni, în plin prim-semestru al celui ce-al treilea an școlar sub semnul pandemiei. Dacă analizăm declarațiile recente ale ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, vom ajunge la următoarea concluzie: vorbim de cel puțin două săptămâni în care elevii și profesorii, deopotrivă, vor fi complet decuplați de la procesul educațional.
În același timp, Ministerul Educației scoate la concurs nu mai puțin de 14 consilieri și inspectori pentru a activa în cadrul direcției România Educată, care se va ocupa, printre altele, cu digitalizarea educației și implementarea viziunii strategice elaborate sub patronajul Administrației Prezidențiale. În bibliografia de concurs pentru angajare, între Legea educației naționale și Programul de guvernare al Guvernului demis condus de Florin Cîțu, se află Strategia Națională pentru Agenda Digitală în România 2020, o strategie care, conform cadrului de elaborare, a expirat anul trecut. Aprobată în februarie 2015 de Guvernul României, aceasta nu a fost evaluată până acum, într-un proces care ar fi trebuit să ilustreze cât de digitală este România și ce trebuie să facem pentru a recupera decalajul digital între statele din Uniunea Europeană și nu numai.
La 6 ani de la aprobarea strategiei, examenul de Bacalaureat la informatică se susține în continuare pe hârtie. În afară de o proiecție de tipul wishful thinking a ministrului Cîmpeanu, prin care își exprima dorința ca, în viitor, elevii să susțină toate probele examenului în aceeași zi, pe calculator, nu s-au asumat măsuri concrete pentru a garanta un proces de evaluare standardizat, în online. De altfel, lipsa platformelor de evaluare standardizată reprezintă unul dintre motivele pentru care Cîmpeanu a caracterizat școala online drept un dezastru.
„Îmi pare rău că trebuie să o spun atât de direct, dar evaluările online şi-au pierdut foarte mult din relevanţă pentru simplul motiv că nu ştiu să fie profesori care pot garanta sută la sută că cei care au răspuns acestor teste, examinări, evaluări din spatele unui ecran sunt cei care trebuiau să răspundă. Este un detaliu, privit de unii, este esenţial din punctul meu de vedere, pentru calitatea actului educaţional care se finalizează prin evaluare, examinare. Aici suntem”, declara Sorin Cîmpeanu la începutul toamnei, în cadrul evenimentului Black Sea and Balkans Security Forum. Reacția din partea societății civile nu a întârziat să apară: directorul companiei de testare educațională Brio.ro, Gabi Bartic, a subliniat faptul că multe școli și licee folosesc deja platformele de testare furnizate de companie, inclusiv pentru a vedea unde se află elevii în raport cu programa de Bacalaureat.
De unde falimentul statului? Biblioteca școlară virtuală (EDULIB) nu este nici până astăzi realizată, deși România a primit 49 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a dezvolta acest proiect necesar comunităților școlare.
Secretarul de stat din Ministerul Educației responsabil de gestionarea proiectelor cu finanțare externă, Maria Manea, a afirmat, la începutul mandatului, faptul că până în luna mai 2021 instituția va anunța câștigătorul proiectului. Anunțul licitației a fost publicat acum mai bine de un an pe SEAP (pe 12 septembrie 2020), dar este încă în desfășurare, ceea ce înseamnă că, cel mai probabil, elevii nu vor beneficia de această platformă nici în acest an școlar. Despre Catalogul Școlar Electronic, un alt proiect în valoare de peste 40 de milioane de euro, nu se știe nimic. Ministerul nu a derulat nici până acum licitația.
Un obiectiv ambițios asumat în agenda digitală a anului 2020 a prevăzut promovarea învățării pe tot parcursul vieții prin intermediul TIC: „Cu privire la învăţarea pe toată durata vieţii, platformele de educaţie online şi materialele existente în format digital vor încuraja învăţământul la distanţă, permiţând adulţilor de orice vârstă să acumuleze cunoştinţe într-un domeniu anume și în orice moment al vieții lor”. De implementarea acestui obiectiv au fost responabile trei instituții (Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Ministerul pentru Societate Informațională).
În 2020, conform Eurostat, România se afla la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții. Doar 1% dintre adulții din România participă la programe de învățare pe tot parcursul vieții, avertizează, printre altele, Eurostat.
Cu privire la conținutul educațional, strategia își propunea să includă cele mai avansate tehnologii din educație în procesul educațional, făcându-l mai atractiv pentru elevi. „Prin folosirea instrumentelor Web 2.0, elevii pot pregăti atât proiecte curriculare inter/ transdisciplinare cât şi proiecte extracurriculare pentru dezvoltarea aptitudinilor sociale şi antreprenoriale. Platformele online de socializare pot fi folosite pentru documentarea cu privire la concepte inovatoare cum ar fi «sala de clasă în oglindă» sau distribuirea celor mai recente aplicaţii Web 2.0 în şcoli”. În afara unor webinarii desfășurate alături de Casele Corpului Didactic, care astăzi și-au micșorat frecvența, școala online nemaifiind un subiect de actualitate, instrumentele Web 2.0 nu au ajuns astăzi în școli.
Mai mult, vorbim în primul rând de o problemă de conectivitate, o serie de unități de învățământ preuniversitar fiind situate în zonele albe (fără semnal); guvernanții nu neagă problema, dar nici nu demarează în forță procesul de conectare a tuturor școlilor la rețele digitale de mare viteză.
Când școlile au trecut în online, profesorii au primit acces gratuit la suita Google și Microsoft, nici vorbă de vreo platformă de edtech care să poată susțină un proces educațional calitativ. Fiindcă Zoom nu mai acordă gratuitate pentru profesori, cadrele didactice care s-au obișnuit cu populara platformă sunt nevoiți să-și plătească singure abonamentul. Acest lucru este afirmat inclusiv de Ministerul Educației, în proiectul de strategie SMART-Edu 2021-2027, o altă componentă a bibliografiei pentru concursul de angajare în cadrul direcției România Educată: „Pentru a identifica problemele de mai sus a fost aplicat directorilor chestionarul TALIS, în care li s-a cerut să precizeze în ce măsură este afectat procesul de învățământ de lipsa echipamentelor IT&C și instrumentelor educaționale. Aceștia au avut de ales între: «Deloc», «Într-o anumită măsură», «Destul de mult» sau «În mare măsură» ”. Rezultatele au evidențiat faptul că proporția de profesori care predau în școli în care directorii resimt lipsa diferitelor resurse este semnificativ mai ridicată în România față de media la nivel internațional.
Nu în ultimul rând, strategia aprobată în 2015 pentru a fi implementată până în 2020 prevede utilizarea resurselor educaționale deschise în procesul de învățare. Obiectivul strategic este definit astfel: „Implementarea utilizării de Resurselor Educaționale Deschise (OER) prin: furnizarea unui cadru optim de utilizare a OER, digitalizarea şi arhivarea conţinutului educaţional.”
Dacă furnizarea cadrului optim de utilizare a resurselor nu a fost îndeplinită nici până astăzi, lucru afirmat inclusiv în strategia elaborată de Ministerul Educației în urmă cu un an, digitalizarea și arhivarea conținutului educațional reprezintă astăzi un site cu o multitudine de link-uri către alte site-uri, realizat în urma implementării proiectului CRED. Pe pagina de internet, profesorii sunt încurajați să folosească la clasă conținuturi digitale elaborate cu sprijinul direct al instituției, nu înainte de a fi avertizați:
ATENȚIE !!! Pentru că aceste lecții au fost dezvoltate în urmă cu 10 ani, pe tehnologii informatice specifice acelei perioade, există următoarele recomandări:
1. Pentru utilizatorii calculatoarelor cu sistem de operare Windows recomandarea este să folosească Internet Explorer.
2. Pentru utilizatorii calculatoarelor cu sistem de operare MAC Os, conținutul este utilizabil adăugând a plug-in of Flash Player în browserul Safari.
3. Pentru cei care folosesc tablet / smartphone is recommended browser care suportă Flash, eg: Puffin Browser.
6 ani de precariat educațional și digital ne-au adus și un premiu de la Uniunea Europeană: suntem pe ultimul loc în întreaga uniune la capitolul competențe digitale, doar 1,6% din totalul angajaților români fiind pregătiți în acest domeniu.
