„Inițial am încercat să îi cer unui sistem de inteligență artificială să-mi facă sinteza”, și-a început prezentarea ministrul Daniel David ieri, la Ministerul Educației. Trecuseră deja mai bine de 12 ore de când România știa că are un nou președinte, pe Nicușor Dan. Așa cum a promis de la începutul mandatului, în decembrie anul trecut, al 33-lea ministru al Educației de la Revoluție încoace a prezentat un raport de diagnostic al sistemului, în fața a zeci de jurnaliști și live pe Facebook, cu în jur de 800 de oameni care îl urmăreau.
L-a ajutat inteligența artificială pe ministrul David să analizeze datele? Răspunsul i-ar dezamăgi pe elevii care se bazau pe ChatGPT să le facă tema. „M-am uitat pe primele date și arătau prost. Unele date au fost inventate, altele erau distorsionate, propunerile de reforme nu erau foarte creative, nici măcar nu acopereau toate lucrurile pe care aș fi vrut să le fac eu”, a explicat el.
Așa că a parcurs el sutele de pagini ca să ofere prezentarea de luni 19 mai. Prin prezentarea raportului, ministrul susținut de PNL face o analiză a problemelor din sistemul de educație din România și propune reforme pe termen mediu și lung.
Propunerile se bazează pe discuții și analize făcute atât în Minister, cât și împreună cu experți din țară și din străinătate.
Raportul a fost numit și QX, explicând că inițialele vin de la faptul „țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului.”
De la ce cunoscute plecăm, însă, și ce propuneri de reforme are Daniel David la cinci luni de la preluarea mandatului de ministru?
De ce a ales prezentarea să fie după alegerile prezidențiale? Pentru că își dorește „să avem în țară o arhitectură în zona de educație și în zona de dezvoltare, cercetare și inovare relativ stabilă, care să nu se schimbe cu schimbarea unui guvern, cu venirea unui ministru”. Mai mult decât atât, explică David, dacă l-ar fi prezentat mai devreme, „cu siguranță ar fi intrat în dezbaterile care au avut loc în legătură cu pozițiile prezidențiale” și „foarte multe lucruri ar fi fost distorsionate”.
România în 100 de oameni
Ca să explice cât mai clar cum stăm în momentul ăsta, a folosit ca metaforă o localitate cu 100 de oameni. Așadar, cum ar arăta România în 100 de oameni: 20 de copii și 80 de adulți, potrivit raportului?
Dintre cei 20 de copii, 9 nu înțeleg ce citesc, adică sunt analfabeți funcțional. Ceilalți au doar competențe minimale. Dintre cei 80 de adulți, 38%, adică 30 de oameni, sunt fie analfabeți funcțional, fie au un nivel de educație foarte scăzut, care îi pune „la risc”.
„Pericolul mare, așa cum îl văd eu, este că ce ducem din zona educației de acum în zona adulților, face mai mult rău”, a spus ministrul.
Cum să nu devenim o colonie tehnologică în cinci pași
Înainte de a înțelege cum ar trebui să fie diseminată cunoașterea, crede Daniel David, ar trebui să știm cât de buni suntem în a o produce. Am extras câteva citate ale sale despre asta:
- „Adevărul este că producem prea puțină cunoaștere față de cât de mulți suntem”;
- „Cunoașterea produsă, așa puțină câtă este, este și de slabă calitate”;
- „Cunoașterea bună pe care o producem uneori nu este produsă de autori care să fie autori principali români din România, ci prin colaborări internaționale”;
- „Foarte puțin din această cunoaștere o ducem în inovații tehnologice sau culturale”;
De la aceste concluzii și până la a deveni „o colonie tehnologică” (consumăm doar ce creează alții, n.r.) este un „pas foarte mic”, crede ministrul.
Potrivit raportului, cauzele țin de fragmentare și misiuni neclare ale universităților, organizare internă rigidă, aspecte de etică academică inconsistente, structuri prea închise, lipsa unei culturi a inovației instituționale continue și fragmentarea competențelor în formarea pe tot parcursul vieții.
„Deja este o rușine națională să tot spui în fiecare an că ținta este 1% din PIB pentru cercetare plus 1% din mediul privat, deci ar trebui să mergem spre 2%, și tu nici măcar să nu te apropii de aceste valori”, a spus David râzând.
„Asta arată neseriozitate. Și trebuie să înțelegem că dacă nu asigurăm bugetul necesar plus predictibilitate, cercetarea este afectată și nu poți să o faci la un nivel foarte serios”, a continuat el.
Printre reforme, Daniel David propune:
- Evaluarea tuturor entităților de cercetare din țară până la finalul acestui an, iar cele care refuză să treacă prin acest proces să nu mai primească finanțare; „În momentul ăsta dăm bani puțini la mulți”, a punctat ministrul;
- Încurajarea prin lege a concentrărilor academice, adică universități care să colaboreze, într-o formulă de jos în sus, să aibă inițiativa de a lucra împreună. În acest moment există posibilitatea de formare a unor consorții universitare, dar prea puține universități s-au aliat astfel;
- Controlul abandonului școlar universitar; faptul că avem prea mulți absolvenți de facultate nu este adevărat, România este sub media europeană la numărul absolvenților de studii superioare;
- Asumarea de către universități a unor roluri clare, de cercetare înaltă, de cercetare și educație, ca ulterior să fie evaluate în funcție de acestea; trebuie să își asume un astfel de rol până la finalul acestei luni;
- Susținerea învățării pe tot parcursul vieții.
„Ca urmare a acestor reforme, arhitectura sistemului național de învățământ superior va include universități (1) cu misiuni diferite – satisfăcând astfel mai bine nevoile țării și ale studenților; (2) cu o masă critică mai mare – contând în clasamentele și competițiile internaționale și eficientizând costurile și (3) cu flexibilitate a programelor academice – crescând astfel competitivitatea și eficiența programelor academice în generarea de cunoaștere și formarea de resursă umană”, potrivit raportului.
Dilema învățământului preuniversitar: cum formezi un om mulțumit de propria viață
„Învățământul preuniversitar mi-a luat, ca ministru, peste 80% din timpul zilnic dedicat ministerului”, a zis David. Din cauza zonei preuniversitare, explică el, Ministerul Educației mai e numit și „Ministerul Scandalului”.
Dacă ar funcționa bine, învățământul preuniversitar ar fi eficient în a crea sau transfera cele opt competențe cheie, pe care ministrul le sumarizează ca „bun cetățean, bun specialist și om mulțumit cu propria viață”.
„Când te uiți la datele de sistem, nu poți să nu te sperii”. Cauzele potențiale sunt legate de „curriculum, metodele de predare și manuale”, potrivit ministrului.
Ce propune el concret:
- O reformă curriculară care să cuprindă o regândire a programelor școlare astfel încât 25% din predare să fie de fapt consolidare și concentrare pe legătura cu viața reală a noțiunilor, adică exact acea latură „unde avem rezultate proaste la PISA”; De aici ar urma noi manuale școlare și training pentru cadrele didactice în spiritul acestor schimbări de mindset;
- Salarii mai mari pentru cadrele didactice care ar duce la schimbarea statutului acestora în societate; „Dacă nu schimbăm statutul profesorului în societate, putem să avem orice strategii deștepte, orice ambiții, că nu vom reuși să facem nimic”, a explicat ministrul educației.
- O nouă formă de intrare în sistem a cadrelor didactice, printr-un examen de licențiere în locul celui de titularizare, pe baza căruia directorii școlari să poată face ulterior angajarea direct, fără intermedierea inspectoratelor;
- Reformarea inspectoratelor școlare care trebuie să își schimbe și denumirea, căci are o conotație proastă, crede ministrul. Consideră și că trebuie să fie asumat din start că oamenii care vor conduce aceste noi formate instituții vor fi numiți politic, fiindcă aceștia trebuie să își asume un program de guvernare. Aceste persoane vor lucra cu o comisie de experți angajată prin concurs;
- Reglementarea meditațiilor și a homeschoolingului;
- Evaluarea națională de la clasa a opta ar trebui gândită nu doar pe două materii ci pe măcar o parte dintre competențele-cheie. De asemenea, acesta a spus că este de acord cu măsura din actuala lege care prevede ca liceele să își poată selecta o parte dintre elevi printr-un examen de admitere pe materii specifice, altele decât română și matematica evaluate astăzi la final de clasa a VIII-a.
Daniel David a anunțat că va exista și o dezbatere cu politicieni, sindicaliști și specialiști, „astfel încât să vedem cum văd diverși actori lucrurile din raport”. Raportul complet foarte fi consultat aici.
Cine va implementa măsurile?
Întrebat dacă își dorește să rămână ministru, Daniel David a explicat că, pentru această „a doua parte a mandatului”, rămâne doar dacă va exista un guvern care să își asume în programul de guvernare „aceste lucruri mari”. „Dacă nu va avea suport, înseamnă că nu am de ce să fiu eu ministrul educației și cercetării fiindcă eu așa văd lucrurile. Nu pot implementa altceva”, a mai spus el.
