„Prin ce se aseamănă învățătorul și profesorul?”, a fost una dintre întrebările din testul grilă dat pentru concursul pentru directori. Subiectele probei susținute săptămâna trecută au fost criticate în spațiul public că ar fi fost prea ușoare pentru un viitor manager de școală. Totuși, 34% dintre ei nu au luat nota 7, necesară pentru a trece în etapa de interviu. Profesorul Constantin Lomaca, șeful Departamentului de Științe de la Franconian Internațional School din Erlangen, Germania, a explicat într-un interviu pentru Școala 9 de ce crede că un astfel de test scris nu este relevant pentru a alege managerul unei unități de învățământ.
Pandemia a subliniat multe lipsuri în școlile din toată lumea. Printre ele, se numără și calitatea proastă a aerului din sălile de clasă. În contextul crizei sanitare, doi cercetători de la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor au creat, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, clasa cu cel mai curat aer, cea mai bună lumină, cu acustică și temperatură optime pentru învățare. Studiile internaționale arată că performanțele intelectuale ale copiilor pot crește cu 20% dacă sunt într-un mediu confortabil. Clasa care a făcut ore acolo nu a avut cazuri de Covid-19.
OP-ED. Mulți elevi asociază ora de matematică, testele și examenele cu definiții, teoreme și formule. Ca orice disciplină, matematica are terminologie specifică, restrictivă în primul rând datorită preciziei și gradului de abstractizare. Dar nivelul de rigoare se poate adapta vârstei și pregătirii elevilor. Profesorul care știe când să reducă acest nivel, chiar cu prețul pierderii generalității, înțelege că rolul său nu este să pregătească specialiști.