Gabriela Horincar s-a întors acasă, în România, după aproape două decenii în vestul Europei. Sunt opt luni de când învățătoarea a revenit, iar adaptarea la sistemul nostru de învățământ nu este tocmai ușoară, mai ales că lucrează într-o comunitate de romi dezavantajată. Doar șase elevi din clasa pe care a preluat-o știu să scrie și să citească, deși sunt într-a treia și a patra. Inspirată de modelele educaționale din țările în care a locuit, crede că poate face o schimbare în comunitatea din Prislop, Sibiu.
Carmen Tiderle scrie poezii „cu prostii”, haioase, pe dos și adaptate copiilor de astăzi. „Trecere pentru pitoni”, „Fabrica de lipici” și, cel mai recent, „Cornute cosmonaute” sunt doar câteva dintre volumele scrise de Carmen, care adună copiii în jurul poeziilor, adesea recitate chiar de autoare.
„Cred că toți te vedeau doar ca pe o notă”, spunea o studentă chineză, reflectând asupra perioadei din liceu. Ce înseamnă notele pentru elevii și studenții chinezi? Cum se vede educația într-o țară care se situează constant pe primele locuri în clasamentul PISA?