Un fost învățător este primarul ales cu cel mai mic număr de voturi din România, 126. Dar și cu unul dintre cele mai mari procente: 84%. Comuna Bătrâna, Hunedoara, nu mai are școală din 2002. Ultima generație pe care Radu Herciu a dus-o până la clasa a patra număra trei elevi. A fost învățătorul școlii din sat timp de 24 de ani și de 20 este primar. Inima i-a rămas însă la catedră, la copiii lui cărora „le-a pus creionul în mână” și care toți sunt plecați astăzi din micuța localitate de munte.
Fișe de lectură pe cutii de pizza, plimbări în jurul școlii ca să găsească „cuvinte” pentru compuneri, albinuța care vine cu surprize. Orele Maricicăi Ardeleanu, din Sănduleni, Bacău, nu sunt niciodată plictisitoare. Toată viața s-a adaptat la nou. Chiar dacă abia acum cinci ani a auzit de noțiunea de literație, a început să aprofundeze subiectul. Astăzi, când numără 42 de ani la catedră, lucrează cu elevii ei de pe platforma Alfabetar și vede progresele copiilor.
Numai în pandemie, 8.000 de copii s-au întors din străinătate și au fost înscriși la școli din toată țara. Prin acești elevi, sistemul românesc de educație este pus față în față cu cel din Italia, Spania, Franța, Anglia. Despre adaptare, a elevilor remigranți cu noua școală și a profesorilor români la nevoile acestora, vorbesc în această săptămână profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș.
