Poate o tabără să țină băieții departe de manosferă?

15 băieți cu vârste între 17 și 26 de ani au încercat, timp de trei zile, să se depărteze cât mai mult de narațiunile manosferei, într-o tabără organizată anul trecut de Centrul FILIA.

19.07.2026

de Raluca Cristea, Ilustrație: Iris Golgoțiu

În prima seară de tabără la Sinaia, primești RO-ALERT: un urs a fost văzut chiar în apropierea cabanei. „Man vs. bear”, te gândești, ce ironic. Abia ai ajuns aici. Știi doar că urmează să înveți, alături de alți 14 băieți și timp de trei zile, despre masculinitate, încredere și relațiile dintre femei și bărbați.

Te gândești să nu cumva să spui ceva greșit sau interpretabil, încă nu știi cum o să se desfășoare totul.

A doua zi aveți planificate jocuri în echipă în aer liber. La unul dintre ele, jumătate dintre voi sunt legați la ochi și țin în mâini sfori prinse de o platformă rotundă, pe care stă un pahar cu apă. Ceilalți văd, dar nu au voie să atingă platforma. Singura lor misiune este le dea indicații celorlalți, astfel încât echipa să transporte paharul dintr-un punct în altul fără să verse apa. Exercițiul funcționează doar dacă cei care nu văd au încredere în indicațiile primite, iar cei care îi ghidează reușesc să comunice clar și să se coordoneze între ei. În câteva minute, îți dai seama că jocul e, de fapt, despre încredere, răbdare și colaborare.

Simți că tu și colegii tăi de tabără sunteți în centrul atenției, „ca într-un experiment”, și te scoate din zona de confort să fii atât de aproape de atâția băieți necunoscuți.

De la seară la seară, observi cum toți deveniți mai relaxați, mai sociabili, mai curioși, mai vulnerabili.

Ăsta e doar un mic rezumat al taberei, făcut de Marius Toma. Dar cum am ajuns să avem nevoie de un loc în care bărbații tineri să învețe despre masculinitate? Sunt studii, dar am vrut să văd și firsthand cum arată manosfera. Așa că mi-am făcut un cont pe TikTok.

Manosfera pe TikTok

În două ore petrecute pe TikTok am aflat cum „manipulează femeile”, cum a distrus feminismul masculinitatea, cum trebuie un bărbat adevărat să domine femeia, să nu accepte refuzuri, să nu fie „slab”.

Am documentat primele ore de scroll, să văd ce narațiuni ale manosferei ajung pe for you page.

Mă cheamă Sebastian Mihalache, am 17 ani și sunt pasionat de fotbal, bodybuilding și mașini. Astea sunt singurele lucruri pe care le știe TikTok-ul despre mine din profilul pe care l-am făcut.

La început, TikTok-ul îmi arată clipuri random. Goluri din Champions League, meme-uri cu BMW-uri, faze din podcasturi și bătăi între influencerițe. După nici jumătate de oră de scroll, încep să-mi apară, la fiecare 2-3 videoclipuri, băieți care vorbesc în engleză, în filmări cu expunerea dată la minim.

„Femeile respectă doar bărbații puternici.” „Dacă te-a lăsat, înseamnă că nu te-a pus niciodată pe primul loc.”

Încă unul. Și încă unul. Și încă unul. Las inimioare la mai multe dintre ele.

Băieții din videoclipuri par siguri pe ei. Au mașini scumpe, lumini albastre în fundal și sute de mii de like-uri.

„L-aș vota” sau „mi-e dor de el”, comentează mai mulți băieți la un videoclip cu Andrew Tate.

23 de minute. Atât durează până când un cont nou de TikTok al unui băiat primește recomandări cu conținut misogin și extremist, confirmă o cercetare. După 2-3 ore de scroll și like-uri, mai bine de trei sferturi dintre videoclipuri sunt „toxice”, adică au narațiuni specifice manosferei.

manosferă = comunități online care funcționează ca un tutorial rapid despre „cum să fii bărbat adevărat”, dar se transformă treptat într-un mod de a privi femeile, relațiile cu ele și propria masculinitate.

Nu avem date statistice care să ne arate care e amploarea manosferei în România, însă cercetările arată că terenul este favorabil unor astfel de mesaje.

42% dintre români consideră că feminismul „merge prea departe” sau că îi face să se simtă vinovați pentru probleme din societate. În același timp, România e printre statele UE cu scoruri scăzute la egalitatea de gen, obținând 57 din 100 de puncte în Indexul care măsoară asta.

În plus, o cercetare publicată în 2025 în Sage Journals arată că manosfera românească a îmbinat cultura globală a „masculilor alfa” cu elemente locale precum statutul, religia și valorile tradiționale.

Lucrurile astea explică și succesul fraților Andrew și Tristan Tate, figuri centrale când vine vorba despre manosfera românească. În 2017, cei doi se mutau în România și deveneau treptat virali prin conținutul care normaliza ura și discriminarea împotriva femeilor. Apoi primeau mai multe capete de acuzare de la DIICOT, printre care constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de minori, trafic de persoane, act sexual cu un minor, influenţare a declaraţiilor şi spălare a banilor.

Frații Andrew și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă, 18 iulie 2026, în SUA, după ce Procuratura britanică (CPS) a formulat 38 de noi capete de acuzare împotriva lor. În total, cei doi au acum 59 de acuzații.

Cum se simt băieții noștri?

Vulnerabilitate, lipsa modelelor masculine „sănătoase”, feminism, masculinitate pe internet, „looksmaxing”, „grinding”, tați și mame. Despre toate astea am stat de vorbă cu șase băieți cu vârstele cuprinse între 17 și 26 de ani.

În toamna anului trecut au fost colegi în tabăra „Baldur”, organizată de Centrul FILIA ca o soluție de prevenție împotriva narativelor manosferei. În nota asta, tabăra a fost numită după Baldur, un personaj din jocul video God of War, care nu mai poate simți durerea, plăcerea sau atingerea din cauza unei vrăji aruncate de mama sa ca să devină „invulnerabil”.

Fiecare secțiune de mai jos reprezintă traseul personal cu masculinitatea a șase dintre participanții la tabără. Poți intra în poveste prin oricare dintre ei, ca într-un episod din „Black Mirror”, sau poți să le citești pe toate.

Marius Toma, 22 de ani, student la Fizică în ultimul an: „Mă atrăgea ideea de a fi try harder”

Marius își amintește că în lockdown, când avea vreo 16-17 ani, l-a prins și pe el manosfera pentru că petrecea mult timp pe internet.

„Mă atrăgea ideea de a fi try harder (o expresie folosită în online conform căreia trebuie să muncești constant ca să devii mai bun, n.r.).”

De celelalte narative din manosferă care arată „cum ar trebui să fie femeile” sau vorbesc cu ură față de ele, Marius spune că nu s-a simțit atras, dar asta și pentru că „mereu a fost înconjurat de femei”, având trei surori și multe prietene.

Își amintește că în perioada aia din viața lui încerca să-și „dezvolte niște tipare” și să iasă în evidență prin subiectele de care era interesat. A observat și că atunci a început să se izoleze mai mult decât o făcea înainte.

„Aveam remarci rasiste, misogine, pe care nu le gândeam înainte sau nu îmi dădeam seama că poate afectează pe cineva.”

Își dă seama că nu era „deloc ok ce gândea, ce făcea și ce spunea” și e de părere că cea mai bună influență ca să scape de narațiunea „try harder” a fost iubita lui.

În adolescența petrecută într-o comună mică din Argeș, unul dintre principalele obstacole cu care s-a confruntat a fost că nu reușea „să socializeze” sau „să facă conexiuni reale cu băieții din jurul lui”.

David Boerescu, 25 de ani, absolvent de Sociologie: „Sunt eu greșit?”

Subiectul manosferei e „aproape de sufletul lui” din ambele perspective: a unui bărbat afectat de patriarhat, dar și a unui bărbat care interacționează „intim și personal” cu femei care, la rândul lor, au fost „afectate de patriarhat și l-au internalizat”.

Familia lui David e în București din anii '20. „Mama mea divorțată, străbunicii mei divorțați, bunica mea niciodată căsătorită. Eu nu am avut un model masculin la prima mână.”

Pentru că vedea greutățile femeilor care îl creșteau, David se întreba: „Sunt eu greșit? Oare era mai bine să mă fi născut fată ca să pot să fiu acceptat mai ușor, fără să car această greutate a strămoșilor și co-cetățenilor de același sex?”.

„Am fost crescut sub proiecția unei femei de ce înseamnă un bărbat bun, un bărbat puternic. Și m-a ajutat chestia asta. În același timp, eu am fost crescut în ideea asta de «bărbații sunt proști». Dar de fiecare dată intervine întrebarea: «Dar eu nu sunt tot bărbat?». «Da, dar tu ești al nostru.»”

David a crescut și în ceea ce numește „presiunea de a nu fi următorul tata”, adică „să nu îi urmeze păcatele”. La toate astea s-a adăugat și mediul online în care manosfera îi vindea ideea că „îi lipsește context”. „E ceva ce tu încă n-ai trăit și uite cum ar trebui să trăiești.”

Toate astea, e de părere David, devin teren fertil în lipsa unui bărbat care are „mecanisme sănătoase” și „experiența de viață a unui bărbat”.

Spune că a lucrat „destul” la el până a reușit să fie „vulnerabil”, fără să simtă că a făcut „o greșeală” sau că vulnerabilitatea lui va fi „taxată” mai târziu.

Gabi Tătaru, 17 ani, elev în clasa a XI-a: „Colegii, extrem de mulți, parcă duc spre partea de Andrew Tate”

Gabi e în clasa a XI-a, la un liceu tehnologic din Valea Mărului, județul Galați.

„O foarte mare parte” dintre băieții din jurul lui, colegi de clasă sau de generație, „...parcă duc spre partea de Andrew Tate”, crede el.

„Sunt vulgari, încearcă să pară ce nu sunt, mai ales când sunt în jurul unor fete, parcă vor să pară așa cât mai mari.”

Matei Holban, 26 de ani: „Sunt foarte diferit față de colegii mei de generație”

Matei spune că simte că e „foarte diferit” față de colegii lui de generație și îi vede ca pe „niște mini tați”.

„E clar că s-au confruntat cu niște probleme, să producă bani. Dar chestia asta mi se pare că te desensibilizează într-un fel”, își explică tânărul din Drobeta-Turnu Severin.

Manosfera i s-a părut „întotdeauna cam bullshit”.

„Mi s-a părut că încearcă prea mult. Sunt foarte try harderi (o expresie folosită în online conform căreia trebuie să muncești constant ca să devii mai bun, n.r.)”, explică el.

Dragoș Vidican, 20 de ani, student la medicină în anul II: „Oh, fuck, n-ar trebui să fiu așa absolut deloc”

Ideea de masculinitate a fost mereu pentru Dragoș „ca o durere de cap”. „Nu știu cum să o explic altfel, nu simțeam că arăt suficient de bine.”

Și narativele din manosferă îi repetau „trebuie să fii frumos ca să ai succes sau ca să te accepte oamenii, looksmaxing, urmează cursul meu de sală, fără pauză, în continuu, motivație, motivație, motivație”.

De altfel, mai bine de jumătate dintre băieții tineri români cred că înfățișarea fizică e o condiție de succes în relații, după cum arată o cercetare.

„Maică-mea îmi tot zicea să fiu un bărbat ca taică-miu, dar eu nu îmi doresc și nu îmi doream să fiu așa.”

Când era adolescent, știa că „să fii bărbat” înseamnă „să fii tare, să fii puternic și să ai carismă”.

Acum, spune el, nu știe cum arată un model de masculinitate. Pe internet urmărește influenceri „care aduc awareness față de niște probleme sociale”, dar nu ar spune că ei sunt modele și nici nu ar vrea să fie ca ei „în mai mult de un punct sau două maxim”.

Tot pe internet vedea și „femei care se plâng de bărbați”. De fiecare dată când vedea conținut de genul ăsta se gândea „oh, fuck, n-ar trebui să fiu așa absolut deloc”.

„Asta a schimbat foarte tare modul cum relaționam. Mereu eram on edge, nu știam ce să spun, dacă fac bine, mă întrebam dacă interacțiunea asta merge cum trebuie sau o să ajung și eu într-un TikTok din ăla în care se plâng de mine specific și era o frică foarte mare.”

Roland Guzaru, 22 de ani, student la medicină în anul IV: „Pare un lucru care îți rezolvă cumva toate problemele”

Roland a privit întotdeauna manosfera ca pe „o chestie destul de periculoasă” și crede că narativele promovate de influencerii manosferei sunt mai atrăgătoare „dacă tu vii dintr-o familie destrămată, dacă ai avut niște lipsuri financiare, dacă nu ai un nivel foarte ridicat de educație”.

Legătura dintre nivelul de educație și atracția față de narațiunile manosferei o confirmă și o cercetare recentă. Ideea că femeile au mai multe drepturi decât bărbații, de pildă, este mai răspândită în rândul tinerilor cu un nivel mai scăzut de educație. Dacă doar 20% dintre cei cu studii superioare sunt de acord cu această afirmație, procentul depășește 40% în rândul celor cu studii primare, profesionale sau liceale.

„Pare un lucru care îți rezolvă cumva toate problemele”, e de părere Roland.

A observat, însă, și „anumite aspecte benefice”, cum ar fi dezvoltarea financiară pe care o promite manosfera. În manosferă, crede el, „cauți doar lifestyle-ul și urmărești să ai bani, putere și influență.”

O tabără-prevenție pentru manosferă

Tabăra Baldur a avut loc între 4 și 7 septembrie 2025 la Sinaia și a fost gândită de Centrul FILIA ca o soluție de prevenție pentru manosferă. Cu toate costurile acoperite, timp de trei zile, 15 băieți cu vârstele cuprinse între 17 și 26 de ani au vorbit despre cum se simt și au învățat despre feminism, democrație, extremism, contracepție, sănătate mintală și adicții.

Despre cum au fost cele trei zile și ce a determinat o organizație feministă să organizeze o tabără pentru băieți am povestit cu Andreea Rusu, directoarea executivă a Centrului FILIA, și cu Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen în organizație.

Un proces de reflecție după „șocul alegerilor prezidențiale din 2024”

Pe 25 noiembrie 2024 aflam rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Aproape un sfert dintre voturile exprimate mergeau la Călin Georgescu, candidatul cu discurs naționalist, suveranist și conservator.

Potrivit profilului electoral realizat de INSCOP Research, 31% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani îl votau pe Georgescu, comparativ cu doar 8% dintre alegătorii de peste 65 de ani. Asta arată că narațiunea lui, construită într-o campanie agresivă pe TikTok, i-a radicalizat mult pe tineri.

A fost și momentul în care la Centrul FILIA a pornit un proces de reflecție despre „cum am participat la asta și ce putem să facem mai bine”.

Pe lângă radicalizarea politică, un semnal de alarmă pentru organizația feministă a fost și popularitatea tot mai mare a taberelor de masculinitate și a bărbaților cu narative care cresc ura împotriva femeilor.

TheRealMan sau HowToMan

TheRealMan, de pildă, se marketează ca fiind „primii din România care au organizat tabere pentru bărbați” și spun că au experiență de peste 15 ani în a-i ajuta pe bărbați „să-și ia puterea înapoi”.

Pe site scriu că un astfel de bootcamp de 7 zile în Vama Veche ar costa aproape 4.000 de euro, însă înainte să stabilească prețul final te invită la un apel cu unul dintre instructorii lor. Ei promit că „te vei naște a doua oară ca bărbat, încrezător, direct și autentic, capabil de relații împlinite”.

Iar trainerul și organizatorul taberei, Silviu Huideș, susține că este „unul dintre cei mai apreciați experți în masculinitate și transformarea relațiilor, fiind, de asemenea, și „singurul mentor din România care a parcurs toate etapele de la timiditate excesivă, nice guy și provider la o căsnicie reușită”.

Și HowToMan ajută bărbații să „facă primul pas spre versiunea lor mai puternică. Au patru tipuri de experiențe: Summer Camp, Winter Tribe, Spring Break și City Escape. Și în secțiunea Comunitate de pe site, un utilizator spune „Atitudinea și șmecheria ce o învățăm aici e foarte importantă. Tipa în cauză s-a mai sărutat cu alți 2 băieți din grup, dar eu am fost singurul cu care a făcut mai mult pentru că ceilalți nu știau cum să procedeze”, apoi atașează o bucată din conversația cu ea. Un altul, în același thread numit „Fete - exemple bune”, spune că, după o conversație de 20 de minute față în față cu o fată a reușit să îi ia Instagramul.

Astea sunt „rezultatele” menite să îi facă pe ați bărbați să intre în comunitate și, eventual, să plătească pentru tabere. Pe lângă site, HowToMan are și un cont de TikTok cu aproape 150.000 de urmăritori și peste 4 milioane de vizualizări. Aici, Mihai Lucaci, fondatorul HowToMan, face videoclipuri în care vorbește, printre altele, despre „trei greșeli pe care să le eviți dacă ești un tip mai în vârstă și vrei să te combini cu o tipă mai tânără sau mult mai tânără” sau despre cum scapi de frica de a vorbi cu fetele.

„Feministele acum se ocupă și de bărbați”

După ce au anunțat tabăra, au primit hate de tipul „feministele acum se ocupă și de bărbați” sau „aveți atât de mulți bani încât acum îi dați și pe bărbați”.

„Pot să înțeleg, poate e incorect că tot noi trebuie să facem asta. Dar eu nu cred că asta e, de fapt, discuția. Nu cred că tot noi trebuie să facem și asta. Cred că munca noastră se întâmplă într-o societate care are persoane de genuri diferite. Și atunci, inclusiv faptul că vorbești cu fete și le spui cum arată o relație toxică, nu ajută la mare lucru dacă nu află și băieții cum arată o relație toxică”, crede directoarea executivă a Centrului FILIA.

Foto: Andreea Rusu, arhivă personală

Cristina Praz a observat în munca ei din ultimii ani că bărbații „se simt foarte inadecvați, nu mai găsesc spații sigure în care să pună întrebări”. Au nevoie, adaugă ea, să știe că „e ok să fii bărbat, dar nu există doar o definiție. Adică nu doar bărbatul alfa sau bărbatul stereotipic e răspunsul”.

Modelul tradițional, patriarhal în relațiile de cuplu e predominant în România, după cum arată o cercetare recentă: „63% dintre respondenți consideră normal ca un partener să știe mereu unde și cu cine iese partenera, 48% nu văd nicio problemă dacă partenerul se uită în telefonul partenerei, iar 46% acceptă violența socială”.

Foto: Cristina Praz, arhivă personală

Prima ediție a taberei a fost făcută din bani strânși la Swimathon, o campanie anuală de fundraising prin înot organizată de Fundația Comunitară București.

Și-au propus să primească înscrieri de la băieți atât din mediul urban, cât și din mediul rural care „sunt puțin pierduți în mijloc, adică au o idee, au mai auzit, dar nu știu unde să se îndrepte”. Au share-uit formularul de înscriere pe social media și către ONG-uri care lucrează cu tineri și influenceri. 35 de băieți s-au înscris.

„Nici eu n-aș vrea, ca femeie, să vină un bărbat să-mi spună cum să fiu femeie”

Cristina spune că nimic din structura celor trei zile nu a fost ales la întâmplare. Temele training-urilor au pornit de la nevoile pe care echipa le-a observat în studii, dar și din valorile pe care și-au dorit să le transmită mai departe.

Vlad și Răzvan de la Politică la minut au explicat de ce contează democrația și cum apar extremismul și antisemitismul, sociologul Ciprian Nicula a venit cu o conversație despre masculinitate toxică, presiunea de a fi „alfa” și criza masculinității, iar cu Gabriel Brumariu de la Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală - SECS au vorbit despre sex, contracepție și relații. Programul a inclus și o întâlnire cu un psiholog care a abordat sănătatea mintală și dependențele, inclusiv de jocuri de noroc, dar și o sesiune de vorbit în public.

Încă de la început au decis că majoritatea discuțiilor vor fi purtate de „bărbați aliați”. „Nici eu n-aș vrea, ca femeie, să vină un bărbat să-mi spună cum să fiu femeie”, explică Cristina. Singura sesiune susținută de o femeie a fost o introducere în feminism.

„De acolo, sincer, mi s-a părut că am început eu să mă deschid”

În cele trei zile de tabără, mulți dintre băieți au vorbit despre singurătate, despre faptul că au prieteni mai degrabă în online și că le e greu să lege conversații.

Marius și David spun că au simțit încă de la început că sunt într-un „spațiu sigur”, lucru care i-a ajutat să lege rapid prietenii cu ceilalți participanți. Pentru Matei, experiența a venit ca o confirmare că este „pe un drum ok”, iar discuțiile despre „forme mai progresiste de masculinitate” l-au ajutat.

Dragoș descrie tabăra ca pe „o comunitate micuță de băieți” care aveau același scop: să se accepte unii pe alții, iar Roland își amintește că atmosfera - programul, locația și activitățile în aer liber, favorizate de vremea bună -, au făcut experiența „foarte tare”.

„Pentru mine a fost absolut un șoc cât de multă vulnerabilitate s-a creat din prima zi. Vorbeau între ei, se ajutau, își povesteau chestii, stăteau seara până la 1-2”, povestește Cristina Praz.

Aproape toți au ajuns să plângă în timpul training-urilor sau la final, „pentru că simțeau foarte multe emoții și pentru că s-au deschis”. „Și noi am plâns la un moment dat”, adaugă Cristina.

Pentru Gabi, de pildă, impactul a fost mai mare. Spune că tabăra organizată de FILIA „a fost wow” și că a fost pentru prima dată când a găsit un loc în care să se simtă suficient de în siguranță încât să vorbească despre el însuși. „De acolo, sincer, mi s-a părut că am început eu să mă deschid”, spune el.

„E genul de experiență care, dacă te prinde într-un anume moment, îți poate schimba puțin opiniile și traiectoria în dezvoltarea personală”, confirmă Andreea.

Doi dintre cei 15 participanți au devenit după tabără voluntari la FILIA, mulți dintre ei s-au revăzut cu colegii de tabără și au participat, ulterior, la proteste feministe.

Lecții

Din tabără, Andreea și Cristina de la FILIA au plecat și cu lecții despre cum să facă lucrurile „mai bine”.

„Ne așteptam la singurătate, ne așteptam la o dificultate de a vorbi cu fete, poate uneori inclusiv cu prieteni, dar cred că mai ales partea asta de vină internă a faptului că ești bărbat”, crede Andreea.

Aproape jumătate dintre băieții tineri din România consideră că feminismul îi face pe bărbați să se simtă vinovați pentru problemele din societate, potrivit cercetării „Masculinitatea azi”, prima analiză națională despre atitudinile tinerilor bărbați din România față de rolurile de gen și masculinitate. Studiul combină un sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.611 respondenți cu 30 de interviuri în profunzime și a fost realizat de Centrul pentru Inovare Publică, Centrul FILIA și Facultatea de Științe Politice a Universității din București.

În plus, 44% dintre respondenți cred că femeile au mai multe drepturi decât bărbații. Acestea sunt interiorizări ale „discursului răspândit de grupuri și influenceri masculiniști în manosferă, care identifică în feminism (și feministe) sursa problemelor bărbaților”, potrivit aceleiași cercetări.

Conținutul pe rețelele de socializare în care femeile „fac mișto de problemele bărbaților” sau „se laudă că sunt misandre” duce, treptat, „la o mai mare ruptură în societate”, explică Cristina.

Pentru ea, tabăra a venit cu un semn de întrebare despre cum poate organizația să schimbe modul în care comunică, astfel încât atunci când mesajul lor ajunge la bărbați, să înțeleagă că „nu discutăm despre o problemă cu bărbați individuali, ci despre o problemă sistemică”.

Baldur 2.0?

În toamnă ar putea avea loc o a doua ediție a taberei.

În prima ediție, după activități, băieții apelau la Andreea și Cristina pentru sprijin, lucru care le-a încărcat emoțional. „Nu suntem psihologi, deci nu știam să conținem discuțiile.”

De asta ar vrea să implementeze un colț de tipul „când te simți puțin copleșit sau ai nevoie de o discuție 1:1 să te duci acolo, să știi că poți vorbi cu cineva”.

Și-ar dori și să lucreze în grupuri mai mici, într-o formulă în care să aibă spațiu să se exprime și cei mai introvertiți și tabăra să se desfășoare pe o perioadă mai lungă de timp.

Cum le vorbim copiilor despre manosferă

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a realizat un ghid pentru părinți despre cum să le vorbească copiilor despre manosferă.

Semnele care pot indica expunerea copilului la conținut din manosferă, potrivit ONU:

totul începe cu videoclipuri despre fitness, încredere în sine sau relații;
apoi apar tot mai multe mesaje despre „disciplină”, succes și cum să câștigi respect;
treptat, discursul se mută spre dominație, control și putere financiară;
feminismul este prezentat drept cauza problemelor băieților, iar fetele și femeile sunt transformate în adversari sau în persoane care trebuie controlate;
în final, se creează o comunitate care întărește aceste convingeri și poate ajunge să normalizeze misoginia și chiar violența împotriva femeilor.

Părinții au mai multe sfaturi despre cum să rămână alături de copii cu curiozitate, nu control, să le răspundă la întrebări și să le ofere alternative. Ghidul complet poate fi consultat aici.

Editorial

Școala9

Laborator