Rector versus studenți. Ce se întâmplă la Universitatea Transilvania din Brașov?

E 30 septembrie, puțin trecut de ora 12. Un e-mail tulbură apele la Universitatea Transilvania din Brașov (UNITBV). E despre „noul Regulament de activitate profesională a studenților”, semnat de prof. dr. Mihaela Gheorghe, prorector responsabil cu activitatea didactică, și răspunde la „o serie de întrebări legate de subiectul prezenței obligatorii la toate activitățile didactice”. 

Începând cu acest an universitar, printre altele, la UNITBV „frecvența la activitățile didactice este obligatorie. Programul de activități practice (laborator, proiect, stagii de practică) trebuie realizat integral de către fiecare student”, potrivit Regulamentului aprobat în ședința de Senat a Universității, de la finalul lunii iulie. 

Participarea nu înseamnă doar a fi prezent fizic, ci „interacțiune directă”. „Disciplina și capacitatea de a colabora și de a respecta un program” i-ar pregăti pe studenți pentru angajare.

Studenții care lucrează pe parcursul studiilor sunt, în același e-mail, invitați să găsească soluții care să le permită să nu piardă din vedere scopul acestui efort: experiența și formarea lor la facultate. Universitatea subliniază că, dacă acest scop se pierde, efortul devine inutil, limitându-se doar „la supraviețuirea într-un oraș”. Asta chiar dacă ministrul Educației, Daniel David, recomanda ca studenții să-și caute joburi part-time.

Pragul de prezență e de 70-75% din numărul total de întâlniri la curs sau seminar, și e stabilit de cadrele didactice prin fișa disciplinei. În Regulament, însă, acest prag nu este menționat. 

Mihaela Gheorghe, prin e-mailul transmis către studenți, spune că subiectul prezenței obligatorii este unul „fierbinte”. Am luat și noi temperatura acestui conflict.

„Prezență prin alegere, nu prin constrângere”

În jur de 150 de studenți de la UNITBV au ieșit de două ori în stradă, pe 22 și 29 octombrie, protestând față de obligativitatea prezenței impusă de universitate. „Prezență prin alegere, nu prin constrângere” și „studenții au dreptul la muncă” au fost doar două dintre lozincile lor.  

La primul protest, în mijlocul manifestanților a apărut și rectorul, prof. univ. dr. Ioan Vasile Abrudan, aflat de 13 ani în funcție.

Am stat de vorbă cu șapte studenți ai Universității Transilvania din Brașov, nemulțumiți de noul regulament. Am discutat și cu rectorul instituției, aflat în centrul protestelor, cu o psihologă care i-a analizat discursul, dar și cu Sergiu Covaci, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). 

Obligația unei prezențe minime este „rar întâlnită” 

Procentul de prezență la cursuri și seminarii diferă între universități și chiar între facultăți sau discipline. 

La Universitatea din București „studentul are obligaţia să frecventeze toate activităţile cuprinse în planul de învățământ”, potrivit Regulamentului. Fiecare fișă a disciplinei în parte stabilește însă standardele minimale de prezență. La Facultatea de Litere, de pildă, la Etnologie, frecventarea minimă a unui curs este de 75%, iar excepțiile trebuie să fie „bine fundamentate”, potrivit fișei disciplinei. Alte discipline cer prin fișă 50% prezență. 

În Vestul țării, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, prezentarea la proba teoretică din sesiune este condiţionată de participarea studenților la minimum 50% dintre cursuri, potrivit Regulamentului. 

Sergiu Covaci, președintele ANOSR, spune că, în prezent, nu există date care să arate un procent mediu de prezență minimă la cursuri la nivelul tuturor universităților din țară, iar obligația unei prezențe minime este „rar întâlnită”. În majoritatea universităților, susține el, procentul de prezență este decis de fiecare profesor.

„Din păcate, s-a creat panică din cauza unor cadre didactice care au amenințat cu stabilirea unor procente foarte ridicate de prezență”, explică Sergiu Covaci. Oricum ar fi, adaugă el, ANOSR susține protestele „atunci când există nemulțumiri și nu se pot negocia diplomatic la nivel de universitate”. Este cazul și acestui protest, în care ANOSR se implică, pentru moment, la nivel consultativ cu mișcarea studențească din Brașov. 

„S-a făcut pe șestache”

Alina* e studentă la zi și spune că e-mailul primit cu o zi înainte de începerea cursurilor este „lipsit de respect, clasist și elitist”, că noile reguli i-ar dezavantaja pe cei care trebuie să se angajeze fiindcă nu pot fi ținuți în facultate de familie.

„S-a făcut pe șestache, 9 din 23 de senatori au fost prezenți”, spune Cosmin, student în anul al II-lea la Sociologie. 

Unul dintre studenți a trimis un e-mail tuturor studenților senatori și „majoritatea aveau adresele de e-mail greșite pe site-ul universității.” Doar patru din 23 au răspuns. 

„O senatoare a spus că ea este neutră, alt senator ne-a luat la mișto. A avut un e-mail de tipul «chiar mă bucur că mi-ai dat mailul ăsta, iar acum, la o cafea care pare la fel de obligatorie ca cursurile, o să-ți răspund la întrebare»”, povestește David, student în anul IV la Medicină. 

Ar fi trebuit, spune el, ca studenții senatori să îi fi întrebat: „Ce părere aveți despre asta?, Există printre voi oameni care muncesc?, Ce părere aveți despre cursuri?, Mergeți la cursuri?”, și apoi să se întoarcă în Senat cu un feedback de la ei. „Sunt o grămadă de probleme care vin din partea universității, dar în aceeași măsură sunt de acord că nici noi nu ne-am organizat până în momentul de față”, admite David. „Nu avem o cultură civică în care să ne implicăm și să ne trimitem în Senatul Universității niște studenți care să ne reprezinte interesele.”

Pe grupurile interne, studenții au început să facă sondaje pentru a verifica cât de cunoscut este, de fapt, Senatul Universității. Conform unui document realizat chiar de ei, în care sunt analizate mai multe nereguli și transmis conducerii, la întrebarea „Știți cine este senatorul facultății?”, 92% au răspuns „nu”. 

Studenție cu sau fără job?

Elisa, studentă în anul II la Inginerie Tehnologică și Management Industrial, spune că i s-a părut exagerat procentul de prezență cerut de universitate. În plus, „să găsești un job part-time în Brașov este destul de greu, mai ales cum ne cere și rectorul, cu program flexibil. Eu am lucrat până să încep facultatea. O dată ce am început, am realizat că nu am cum să și lucrez și să merg la facultate și am renunțat să lucrez. Mă ajută faptul că tatăl meu se implică financiar, dar altfel e dificil”, explică ea. 

Andreea*, studentă în anul III la Drept, știa de decizie cu două săptămâni înainte de începerea anului universitar, „din auzite”, dar a mai întrebat pe la alte facultăți și i s-a spus că „e fake news, că nu are cum să fie așa”. 

Când și-a dat seama că „nu e fake-news”, a decis să-și dea demisia de la jobul full-time. Dar acum vrea să își caute iar de muncă, ceva flexibil, dar e „conștientă că s-a zis cu nota 10” și că ar putea avea chiar restanțe. 

Mă îngrijorează că s-ar putea să fiu iar în postura în care să aleg dacă să plătesc chiria sau să plătesc facultatea. Să-mi iau de mâncare sau să plătesc facultatea.

Și ca să poți lucra în anii de studenție ai nevoie de organizare bună. Cosmin, de pildă, povestește că are un calendar în care își notează care sunt cursurile la care poate să meargă și să lucreze remote, pentru că jobul îi permite. „Mă împart foarte greu cu munca”, spune el. 

Are un curs la care se duce „de drag”, pentru că îi place informația și „e mișto”, chiar dacă profesoara care îl predă le-a spus să vină doar dacă vor și le place, fără să le impună vreun procent de prezență. 

Alina* spune că de-a lungul studenției a avut cursuri la care a mers „de trei ori”, să vadă „care e vibe-ul” și a decis că pentru unele nu merita să „își piardă timpul”. Cu toate astea, spune ea, a fost mereu „printre cei mai buni studenți” de la specializarea ei. 

Răzvan, student în anul III la Media Digitală, spune că el are noroc să studieze aproape de casă, deci să nu plătească chirie, dar știe cât de greu este pentru colegii care trebuie să se împartă între muncă și facultate. Orarul este și el incomod, cu „ferestre lungi” între cursuri și seminarii. Are zile în care șase ore de activități didactice sunt întinse pe 12 ore sau zile în care are un curs la 10 și un altul la 18. 

„Când am fost să-i arăt orarul rectorului, mi-a zis: «Păi cum, în fereastră trebuie să lucrezi».”

Are doi colegi care s-au lăsat de facultate după noul Regulament. 

A avut mai multe interacțiuni directe cu rectorul în timpul protestului și spune că, deși s-a gândit la consecințe, știa că „cineva tot trebuie să o facă”. 

Mulți colegi mi-au spus că și-ar fi dorit să vină, dar nu au putut tocmai pentru că erau la muncă sau la orele obligatorii. Sau poate că le-a fost frică să vină. Au fost unii care chiar mi-au spus că profesorii le-au spus că, dacă o să meargă, o să aibă probleme.

„La ei, toate sursele sunt «trust me, bro»

David spune că el fiind la Medicină a știut dintotdeauna că nu poate absenta de la cursuri, dar știa situația altor colegi de-ai săi. „Am considerat că este un moment în care trebuie să fiu solidar cu restul studenților.”

Dar chiar și la Medicină are colegi care lucrează, mai ales studenții străini pentru care taxa de studii e mai mare. 

Mulți colegi, văzându-l în prima linie la proteste, au început să îi scrie. Unul dintre mesaje a venit de la o colegă cu o situație grea - ambii ei părinți au murit într-un accident rutier, iar acum trebuie să se întrețină singură. „Mi-a spus că ea nu are timp absolut deloc să vină să susțină toate lucrurile astea, deși fix ea este persoana care este afectată de decizie și îmi mulțumește foarte mult.”

„Măsurile Universității sunt la indigo cu măsurile Guvernului. Cei mai vulnerabili sunt loviți cel mai tare”, crede Răzvan. Cei de la taxă nu mai au bursă și au căminul mai scump, exemplifică studentul. I se pare nedrept că universitatea a adus schimbări în regulament fără să vadă înainte câți studenți vor fi afectați. Spune, făcând haz de necaz, că „la ei toate sursele sunt «trust me, bro»”. 

„Erați ca niște hiene în jurul unui leu”

Ștefan*, student la Master, spune că la unul dintre cursurile pe care le-a avut după proteste, un profesor și-a luat o oră din curs pentru a le atrage atenția că erau „ca niște hiene în jurul unui leu”, făcând referire la momentul în care rectorul a ieșit să vorbească cu studenții protestatari. I-a întrebat și „cum ați putut să faceți asta?”. 

Leul, adică rectorul, a fost criticat de presa locală din Brașov, și de cea națională, pentru unele dintre replicile pe care le-a dat studenților. 

În timpul protestului, un student aduce în discuție diferența dintre taxa anuală de 4.000 de lei și suma de 50.000 de lei cerută celor care pleacă de la buget la altă universitate. Adică o taxă pentru cei la buget care vor să se transfere. Rectorul îi explică că plata de 50.000 de lei se aplică doar celor care „iau locul bugetat și îl duc altundeva”. Când studentul întreabă dacă i se pare o măsură corectă, rectorul răspunde: „Nu corectă, e legală”. Studentul îl întreabă pe rector dacă legalitatea unei măsuri o face automat corectă, amintind că și sclavia a fost cândva permisă prin lege. Iar rectorul spune: „În acea perioadă, probabil că era pentru cei care au făcut legea”, fiind numită de presa locală „una dintre cele mai controversate replici ale serii”. 

Cum a fost primită atitudinea rectorului printre studenți?

Răzvan: „Arogant, sfidător. Părea ca un șmecheraș așa de cartier de s-a trezit într-o funcție înaltă și după atâția ani în care a făcut ce a vrut, el credea că așa o să fie mereu. Pentru el probabil a fost un șoc să-i răspundă cineva.”

Cosmin: „N-am înțeles de ce evita constant fiecare întrebare. În a doua parte de protest, tot încercau colegii să-i pună pe masă: «Uite cum ne afectează. Hai să găsim o soluție convenabilă pentru toți».”

Alina*: „Punea greutatea pe noi. Să-i dovedim noi că e ceva greșit cu facultatea, să-i aducem toate dovezile din lume, când universitatea ar trebui să le investigheze și să vadă care-i situația.” 

David: „A transformat toată situația asta între noi versus ei. Nu suntem toți profesori și studenți la Universitatea Transilvania? El nu consideră că ar trebui să luăm cele mai bune decizii ca să avem un învățământ superior de calitate. El pur și simplu consideră calea lui ca fiind cea mai bună și dacă cineva își permite să critice calea lui, greșește.”

„Nu aveți acces real la mine, nu aveți acces la instituție, nu aveți nicio putere”

Am vrut să vedem care este raportul psihologic dintre rector și studenți, așa că am discutat cu Andreea Goliță, psihologă și psihoterapeută în cadrul Centrului Psihologie Cuantică din București. 

După vizionarea videoclipului de la protest, Goliță explică că Abrudan „face mult inversare de responsabilitate, dominare conversațională, nu știe să facă reglare emoțională să spună «ok, aud că vă este foarte greu, că viața de student e cum spuneți voi»”. Modul în care se poziționează și se mișcă printre studenți „alimentează insecuritatea unui grup deja vulnerabil”, mai explică psihologa, iar comunicarea lui „rigidă și defensivă” transmite mesajul că „nu aveți acces real la mine, nu aveți acces la instituție, nu aveți nicio putere”. 

„Comunicarea sănătoasă întotdeauna presupune prezență, ascultare și disponibilitate. Niciodată minimizare și, mai mult decât atât, defensivitatea pe care o manifestă el”, concluzionează ea, subliniind că responsabilitatea unui lider este să regleze dialogul și să asigure siguranța emoțională necesară învățării.

Studenții „USR-iști” și comenzile de la „politicieni jalnici”

Mai mulți studenți au fost acuzați că ar fi „angajați” de USR pentru a participa la proteste. În presa locală au apărut articole care îi prezentau drept „copiii lui (Allen, n.r.) Coliban”, deputat USR, fost primar al Brașovului, sau ca reprezentanți ai unor „forțe politice din umbră”, încercând să minimalizeze nemulțumirile lor.

Acuzația de „USR-iști”, spune David, s-a legat și de faptul că o parte din discuțiile de la primul protest fuseseră înregistrate și publicate pe un site local, brașovenii.ro, care e înregistrat la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci) de Allen Coliban. 

„Poate fi credibil un ziar controlat și fondat de un politician? Istoria recentă arată că acolo unde politicienii își fac presă proprie, obiectivitatea și independența editorială dispar, fiind înlocuite cu propagandă și interese personale”, scrie Transilvania 365, numindu-l pe Coliban „mogul” pe piața media din Brașov. 

Același site, la un videoclip de la protestele studenților, au numit mișcarea împotriva schimbărilor de regulament „anomalie”, susținând că „Vocea Studenților Brașov” e „percepută tot mai clar ca Vocea USR Brașov”. 

„Presa a fost mai agresivă cu noi, cu niște simpli studenți, decât cu rectorul”, crede Răzvan, student protestatar. 

În legătură cu articolele de presă apărute pe brașovenii.ro, în care sunt reluate câteva dintre schimburile de replici dintre studenți și rectorul Abrudan, UNITBV a avut o luare de poziție pe pagina oficială de Facebook. 

Universitatea Transilvania din Brașov atrage atenția că site-ul brasovenii.ro distorsionează informațiile și că totul face parte dintr-o campanie „de denigrare construită pe exagerări, confuzii întreținute deliberat și pe afirmații tendențioase”. 

Acuză, apoi, site-ul de rea-credință și de lipsă de etică jurnalistică pentru că întrețin „o narațiune a victimei” și își rezervă dreptul de nu mai răspunde „insinuărilor, calomniilor și scenariilor redactate după logica tabloidului, la comanda unor jalnici «politicieni» frustrați”. 

Potrivit studenților, aceste acuzații au fost folosite pentru a delegitima protestul lor și a deturna atenția de la problemele reale: condițiile din sălile de curs și cămine, prezența obligatorie și lipsa spațiului pentru desfășurarea normală a activităților. Studenții cu care am discutat subliniază că nu există nicio afiliere politică.

Ce spune rectorul despre protestele studenților

Am stat de vorbă și cu rectorul Abrudan despre deciziile din Universitate care au generat proteste, dar și despre comportamentul său din mijlocul studenților pentru care a fost criticat. 

„Eu am 99,5% studenți care nu au fost la protest și nu îi interesează acele probleme. După cine mă iau? După 0,5% sau după 99,5% într-o societate democratică?”, întreabă retoric rectorul. Se contrazice, apoi, că „da, dacă ridică o problemă și problema este importantă, nu contează, poate să fie și singur din 20.000”. 

„Problema o reprezentau în special studenții care nu veneau deloc la cursuri, după care veneau slab pregătiți la examene, iar în perioada reexaminărilor aveam numeroase solicitări din partea studenților să le acordăm reexaminări mai multe pentru a-și putea lua examenele.” Toate măsurile luate, explică el, au vizat „creșterea calității învățământului”, iar accentul nu se pune neapărat pe prezență, ci pe implicarea activă a studenților la cursuri. 

Cât despre modul în care a vorbit cu studenții în timpul protestului, rectorul susține că astăzi ar fi spus aceleași lucruri. Neagă că ar fi luat căștile unui student de la gât, argumentând că „există filmare și se vede foarte clar”. 

„I-am zis dacă îmi dă mie căștile, pentru că erau studenți care în timpul dialogului cu mine stăteau cu căștile la gât și unii cu mâinile în buzunar. Nu mi se pare o atitudine corectă.”

Pe filmarea despre care vorbește, rectorul îl întreabă pe student „Pot să iau și eu boxele să mi le pun așa să dau răspunsul?”. Deși studentul îi răspunde cu „nu”, rectorul îi ia căștile de la gât. „Nu pune mâna pe el!”, se aude din mulțime. 

„Nu, n-am voie să pun mâna. Pe boxe, pe boxe am pus mâna”, răspunde rectorul. „Păi, nici pe astea.”

„Voiam și eu să le arăt ce frumos e să stai într-un dialog cu căștile la gât și cu mâinile în buzunar”, spune acum rectorul, la o lună de la întâmplare. 

Studenții cu care am stat de vorbă susțin și că rectorul i-ar fi făcut o observație unui alt student din mulțime legată de treningul pe care îl purta. Rectorul, însă, neagă și această întâmplare. „Nu, greșit, total greșit. Nu fac asemenea observații. Vedeți că sunt multe minciuni care sunt circulate pe rețelele sociale.” 

Când e întrebat dacă le-a spus studenților că ar fi USR-iști, rectorul spune că „el nu discută ce spun studenții”. „Eu nu le-am spus studenților acest lucru. Faptul că dintre ei sunt, e problema lor, nu e problema mea.”

Susține că a existat „ingerința unui partid în treburile universității”: un partid ar fi cerut UNITBV, prin legea liberului acces la informații de interes public, să îi furnizeze date legate de numărul de cereri de retragere din anul universitar trecut și din acest an. 

Potrivit unui articol publicat de brașovenii.ro, care menționează că datele provin dintr-o solicitare a deputatului USR Ovidiu Paraschivescu către universitate, „300 de studenți ai UNITBV s-au retras de la facultate și 47 s-au transferat la învățământ fără frecvență”. Deci rata de abandon universitar ar fi de aproximativ 1,4% din totalul studenților înscriși. 

„În general, scopul partidelor este de a obține voturi, iar Universitatea Transilvania din Brașov este cea mai mare comunitate de votanți din Brașov”, explică rectorul, și că „nu au ce căuta activitățile sau opțiunile politice în universitate”.

La al patrulea mandat

Rectorul Ioan Vasile Abrudan a absolvit ca șef de promoție Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere a UNITBV în 1991. Ulterior, și-a continuat studiile în Marea Britanie, între 1996 și 1998, devenind Doctor în ştiinţe agricole şi silvice la Brunel University, potrivit CV-ului public. 

Abrudan ține să menționeze în CV și că a participat la peste 290 de conferințe, simpozioane, stagii de pregătire, prelegeri, proiecte sau vizite de documentare în „89 de țări din Europa, America, Asia, Africa și Australia”.

Rectorul care le cere studenților prezență obligatorie la cursuri are, potrivit unui calcul făcut de Libertatea, șapte surse de venit de la instituții de stat din care câștigă peste 44.000 de lei, adică în jur de 9.000 de euro lunar. De la Universitate, pentru funcția de rector pe care o are din 2012, ia lunar 33.840 de lei net, potrivit grilei de salarizare (peste 6.600 de euro). 

Este, așadar, în cel de-al 13 an în funcție și, deși Legea învățământului superior stabilește că un mandat de rector durează 5 ani și nu se poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție pentru mai mult de două mandate.

A putut să-și păstreze funcția folosindu-se de o delegație în Maldive, potrivit Libertatea. Între octombrie și noiembrie 2018, în cel de-al doilea mandat, Abrudan s-a suspendat din funcție. 

Petiția studenților

Studenții Universității au lansat și o petiție contra obligației de a participa la trei sferturi dintre cursuri și seminarii, petiție care a strâns peste 1.600 de semnături și a fost depusă la începutul lunii noiembrie. 

De asemenea, pe grupul de WhatsApp de protest, în care au intrat peste 2.000 de persoane, un grup de inițiativă format din studenți și compania Active Research, au lansat cercetarea „Cine poate merge și la muncă și la facultate? - Noi sigur NU!”, pentru a înțelege mai bine dificultățile, nevoile și perspectivele studenților. Peste 700 de studenți au completat chestionarul.

Feedback vrea și universitatea. După cele două proteste, studenții Universității au primit o notificare pe aplicația de comunicare internă „vrem un feedback legat de situația de la cămine și de la cantine”. 

„Faptul că au cerut acest feedback, mie îmi demonstrează faptul că ei sunt total deconectați de viața studentului obișnuit”, crede David, student în anul IV la Medicină. 

Acum au în plan să pornească o asociație studențească.

Numele marcate cu „*” sunt fictive și au fost folosite pentru a proteja identitatea persoanelor intervievate.

Ai fost nevoit(ă) să renunți la facultate ca să te întreții sau la job ca să poți continua facultatea? Scrie-ne și povestește-ne experiența ta.