Cum facem educația sexuală o normalitate?

Ilustrația a fost realizată în timp real de ilustratoarea Andreea Chirică, la dezbaterea din Brașov

În al treilea județ cu cele mai multe adolescente care au devenit mame, Brașov, funcționează un singur cabinet de planificare familială, al medicului Gabriela Mateoc, în vârstă de 65 de ani. „Eu sunt și coordonator de planificare familială pe județ. Adică, am rămas singurul cabinet, dar mă coordonez pe mine”, a glumit medicul, la dezbaterea pe tema educației sexuale organizată de Școala9 vineri, 28 noiembrie, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov.

La cabinetul de planning familial ajung mai degrabă femei care deja au născut și au nevoie de sfaturi sau metode de contracepție, a spus Gabriela Mateoc. Tinerii nu-i prea trec pragul. Pe de-o parte, nu știu de existența lui sau cu ce se ocupă, care sunt serviciile medicale pe care le oferă.

Pe de altă parte, admite că nici nu e în cel mai prietenos spațiu pentru ei: în capătul unui hol, în cadrul Policlinicii Tractorul, care aparține de Spitalul Județean de Urgență Brașov. Până ajungi la cabinet, te văd toți cunoscuții. Cam așa sunt majoritatea cabinetelor de planificare familială din țară - în jur de 100.

„La începuturile activității cabinetului, adresabilitatea era foarte mare. Veneau nu numai persoane care voiau nașteri, ci pur și simplu veneau pentru informații, era consiliere chiar și pe probleme psihosexuale, deci cu tulburări, cu tot ce era, adică era acea deschidere. În județul Brașov au fost șapte cabinete, acum am rămas unul singur. Și probabil se va închide, pentru că în momentul în care voi ieși la pensie, nu cred că va mai veni cineva pe planificare familială”, a mai spus medicul.

Alături de Gabriela Mateoc, am mai povestit despre idei și soluții în cum transformăm educația sexuală comprehensivă într-o normalitate cu Alexandra Miroslav, coordonatoare de programe la Tineri pentru Tineri (TpT), unul dintre cele mai active ONG-uri în zona educației sexuale, Daria Carasoian, educatoare între egali la TpT, și Ilinca Ghiza, consilieră locală USR la Brașov. Am lansat ziarul REZOLVAT numărul 2, dedicat în întregime educației sexuale. Îl veți găsi curând în format digital pe site, dar până atunci, puteți explora articolele noastre în secțiunea „REZOLVAT”. Dezbaterea de la Brașov poate fi urmărită integral, mai sus.

Cum integrăm cabinetele de planificare familială în educația sexuală

Asta crede medicul Mateoc că se va întâmpla, treptat, cu toate cabinetele de planificare familială, pe măsură ce medicii ies la pensie. Consideră că pregătirea medicilor de familie în zona de planning este insuficientă, iar cadrele nu își pot forma abilitățile necesare pentru a oferi consiliere și serviciile cerute de un astfel de cabinet, așa cum s-a întâmplat înainte de anii 2000, când exista o pregătire specială în domeniul planningului.

În România mai funcționează, în prezent, mai puțin de jumătate dintre cabinetele de planning care existau în anii ‘90, atunci când au fost înființate. Sunt județe în care funcționează un singur cabinet, așa cum este Brașovul. Cabinetele au fost create după comunism cu scopul de a reduce numărul de avorturi, mortalitatea maternă și numărul cazurilor de infecții cu transmitere sexuală. Ele fac mai mult decât a oferi contracepție gratuită: fac teste Papanicolau, teste pentru infecțiile sexuale, monitorizează sarcina, iar medicii oferă consiliere și educație sexuală și reproductivă.

Medicul Gabriela Mateoc (centru)

Serviciile oferite de cabinetele de planificare familială sunt gratuite, confidențiale și nu necesită nici trimiteri de la medicul de familie, nici acte de identitate. De asemenea, legea asigură tinerilor încă de la 16 ani posibilitatea să acceseze servicii medicale fără acordul părinților. Cabinetele se confruntă însă cu o lipsă acută de resurse, iar fondurile europene din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, fonduri europene), pentru care au aplicat 85 de cabinete pentru dotări și renovări, nu au venit nici acum.

Pentru mulți tineri, serviciile de planificare familială sunt însă o „fantomiță”, a spus Alexandra Miroslav de la Tineri pentru Tineri, ori le asociază greșit pur și simplu cu dorința de a avea sau nu copii. Asta pentru că nici nu le este clar ce fac, concret, aceste cabinete. Și ea a vorbit despre localizarea necorespunzătoare a cabinetelor, „într-o cămăruță mică, la capătul holului”, dar a amintit și de faptul că „omul sfințește locul” - adică, modul în care se comportă un medic cu un adolescent care vine să-i ceară ajutorul poate să-l facă pe acesta din urmă să evite pe viitor locul.

Alexandra Miroslav, coordonatoare de programe la Tineri pentru Tineri

„Recent am lucrat cu medicina școlară, în care am găsit extrem de multe atitudini moralizatoare față de comportamentul sexual din adolescență”, a spus Alexandra Miroslav. Ea a povestit despre cum o tânără s-a dus la medicul de la școală cu o usturime în zona intimă după ce a făcut sex cu o seară înainte, iar răspunsul medicului a fost pe ton critic și de ceartă, de tipul „cine te-a pus?”. Așa se rupe legătura de încredere dintre medic și tânăr.

Adulții și educația sexuală

Până la consilierea medicilor, trebuie rezolvată altă problemă, e de părere Ilinca Ghiza, consilieră locală în Brașov. „Sexul este văzut ca un tabu”, a spus ea. „Tinerilor le este jenă să-și întrebe părinții despre asta. Părinții nu spun cuvântul ăsta în casă. La școală nu li se predă despre așa ceva. Așa că normal că jena asta și tabuul ăsta generalizat la nivel de societate îi duce pe ei la nici măcar a se gândi că există servicii pe care le-ar putea accesa și care să-i ajute”, a declarat ea.

Ilinca Ghiza, consilieră locală USR în Brașov

Dar câți părinți au, totuși, capacitatea să vorbească deschis despre aspectele educației sexuale? „Discuțiile de acasă de multe ori se rezumă la absorbante, să folosești prezervativul și să găsești pe cineva care te iubește și cu care te înțelegi”, a spus Alexandra Miroslav. Organizația Tineri pentru Tineri face ateliere de educație sexuală în școli cu elevii, dar lucrează în direcția asta și cu cadrele didactice. Tineri pentru Tineri a pregătit primele generații de profesori care să predea opționalul de educație pentru sănătate în școlile și liceele din România.

• Din totalul de aproape 2,2 milioane de elevi din România, aproximativ 48.000 de elevi din clasele I-XII au urmat opționalul de educație pentru sănătate în anul școlar 2024-2025, potrivit datelor obținute de Școala9 de la inspectoratele școlare județene. Încă și mai puțini au studiat componenta de educație sexuală, care se face de la clasa a VIII-a în sus.
  

A organizat, în trecut, și workshopuri pentru părinți, dar, spune Alexandra, foarte puțini au participat. Ce a remarcat, în schimb, este că părinții au tendința să crească vârsta de la care vorbesc cu copiii lor despre tot ce înseamnă sex, „ceea ce nu cred că aduce un beneficiu”. 

Dar cum îi educăm pe părinți, când copiii lor știu mai multe decât ei? „Poți să discuți și ei în continuare să-și mențină ideile, dar tu ți-ai făcut treaba și ai discutat. Adică, putem să fim în dezacord în anumite lucruri, dar să putem să discutăm despre aceste lucruri. Și cred că e mai important să ai confortul să vorbești cu ai tăi despre lucrurile astea, chiar dacă nu sunteți de acord”, a spus Alexandra Miroslav.

Educație de la egal la egal

Ca să treacă peste „jenă” și să le ofere adolescenților confortul de a discuta deschis despre sexualitate și nu numai, Tineri pentru Tineri a început să abordeze educația de la egal la egal. Adică tineri voluntari vorbesc cu tineri elevi într-un mediu prietenos, astfel încât să dispară acea barieră a fricii și rușinii. Adolescenții vin cu întrebări practice, de pildă, metodele contraceptive potrivite pentru ei, dar sunt din ce în ce mai interesați de latura emoțională, cum ar fi să recunoască o relație toxică, cum să-și canalizeze emoțiile de orice fel, cum să aibă o relație mai bună cu părinții, cu prietenii, a povestit Daria Carasoian, educatoare între egali la Tineri pentru Tineri.

Daria Carasoian, educatoare între egali la Tineri pentru Tineri

„Este și tranziția de la pubertate la adolescență, mai ales că noi lucrăm foarte mult și cu cei din ciclul liceal: îți dorești să-ți explorezi intimitatea, îți dorești să-ți explorezi latura asertivă, dorești să explorezi sistemul tău de valori, îți creezi o anumită identitate și astfel te încadrezi în normele societății”, a explicat Daria.

• Cercetările arată că adolescenții care își suprimă emoțiile sau le evită constant vor avea stări de anxietate și depresie mai severe, în timp ce cei care le acceptă și caută soluții pentru rezolvarea problemelor care le-au provocat vor avea stări emoționale mai bune.
  

Și Alexandra a remarcat că nevoile tinerilor s-au îndreptat semnificativ spre aspectul emoțional al relațiilor. A mai observat și o creștere a emoțiilor negative în rândul lor, anxietate, rușine, frică - emoții care nu sunt întotdeauna rele, pentru că uneori, datorită lor te pui în gardă în anumite situații -, pe care copiii simt nevoia să învețe să le gestioneze, ca să învețe mai apoi să comunice mai bine cu alții.

Cum scăpăm de blocajul administrativ

Ilinca Ghiza a fost surprinsă când a văzut reacțiile la proiectul pe care l-a depus în Consiliul Local pentru ca în școlile și liceele din Brașov să fie montate dispensere cu absorbante gratuite. Au fost în special ironii, dar și voci care au spus că este o încercare de a băga cu forța educația sexuală în școli - asta i-a spus o colegă consilieră dintr-un alt grup politic. „Și ce dacă facem educație sexuală în școli, ce e rău în asta?”, și-a spus Ilinca. Un alt răspuns a fost că sunt treburi mai importante de făcut, de exemplu, să fie asfaltate străzile.

Inițiativa, care viza școlile cu cel mai mare număr de burse sociale, stă blocată la sertarul administrației locale din vară. Asta a determinat-o pe Ilinca să apeleze la ajutorul fetelor de la Iele Sânziene și Pe Stop, asociații care militează pentru educația menstruală și oferă gratuit absorbante fetelor și femeilor din comunitățile vulnerabile.

• Peste 80% dintre persoanele cu menstruație își ascund, de rușine, absorbantele pentru a nu le vedea colegii și profesorii.
• În Europa, din 112 milioane de femei, 42% se confruntă cu sărăcia menstruală, arată studiul „Povara sărăciei menstruale în Europa”. 
• Într-o viață, o româncă plătește peste 8 salarii minime nete pe produsele de igienă menstruală, potrivit Monitorului Social. Spre comparație, o britanică cheltuie mai puțin de unul.
• Am vorbit mai multe despre sărăcia menstruală cu Oana Constantin, de la Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, de la Pe Stop, la REZOLVAT, aici și aici.
  

Au strâns donații și au reușit să monteze dispensere în trei școli din Brașov. Le-au pus și absorbante.

„Vorbim de absorbante, vorbim de o necesitate pe care o avem, de igienă, demnitate. Dacă ai menstruație și nu ai cu ce să te protejezi de ea, nu ai un absorbant, nu ai un tampon, nu vei putea merge la școală. Și asta mi se pare că ar trebui să fie un drept. Și cred că statul, administrația locală, statul, guvernul, ar trebui să se asigure că femeile au acces la așa ceva. Gratuit”, a spus Ilinca Ghiza. O cercetare din SUA leagă direct sărăcia menstruală de absenteismul școlar.

De multe ori, inițiative benefice precum aceasta sunt blocate din interese politice, crede și Alexandra Miroslav. „Despre educație sexuală am auzit la alegeri sau înainte de alegeri. Nu găsim pe cineva care poate să-și asume subiectul ăsta. Este frică, pentru că va dezbina electoratul extrem de mult.

Brașov a fost ultimul dintre cele nouă orașe de pe traseul Caravana9. 

Fundația9 a împlinit 9 ani și a pornit la drum prin țară cu proiecții de filme, ateliere, expoziții, dezbateri. La Brașov a avut loc dezbaterea REZOLVAT pe tema educației sexuale, realizată de echipa publicației Școala9. La Brașov au avut loc și expoziția Atâta s-a putut, a revistei Scena9, proiecția filmului „Balanța” al lui Lucian Pintilie, precum și mai multe ateliere și dezbateri culturale. Evenimentele au fost găzduite de Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov.