În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
A vrut să meargă să fie educatoare la țară și în cinci ani de când a ajuns la Gârlești, Dolj, numărul copiilor de la grupa ei s-a dublat. I-a implicat pe părinți în activități și pe cei mici i-a învățat să iubească lectura și le-a dat încredere în ei.
OP-ED. Cu elevi care au mai mulți profesori meditatori la o singură materie, epuizați după zece ore pe zi de școală și meditații, profesorii de altceva decât disciplinele de examen ajung doar figuranți într-un spectacol național care nu mai e despre învățare.