Adunarea Națională de la 1 decembrie, tratatul de la Trianon. Unde începe și unde se termină, de fapt, povestea Marii Uniri?
Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?