În anul 2000, o mică țară nordică lăsa cu gura căscată o lume întreagă cu rezultatele elevilor săi la mate. Finlanda a devenit o senzație globală, loc de pelerinaj educațional. Deși rezultatele elevilor săi la PISA au mai dat înapoi, rămâne întrebarea: ce fac finlandezii în școlile lor așa bine? Am discutat despre asta cu Ari Pokka, creator de politici publice în educație și director la cea mai mare școală gimnazială din Finlanda.
Platforma de streaming educațional SuperȘcoala le dovedește elevilor că pot să-și ia propriile decizii în ce privește procesul de învățare. La ce oră și de unde studiază, când iau o pauză și cu ajutorul cărui profesor aprofundează materia de la clasă. Au, de pildă, posibilitatea să urmărească lecții video predate de același cadru didactic din școala primară până în ultimul an de liceu. Platforma lansată în 2021 o folosesc inclusiv copii cu cerințe educaționale speciale și elevi români din diaspora. Proiectul SuperȘcoala a fost unul dintre finaliștii competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
