Bucureștiul a recăpătat repede aerul de dinainte de pandemie o dată cu începerea școlii: trafic, autobuze pline, oameni pe străzi. „Începem să intrăm în normalitate, eu cred că asta e cel mai important”, spune aproape euforic o mamă care și-a lăsat copilul în fața Școlii 179 din București. Este una din unitățile de învățământ care au organizat două schimburi pentru elevii din învățământul primar și cei de a opta. Și când și-au lăsat copiii la școală, s-au adunat ciorchine la poartă, până i-a alungat paznicul. Deschiderea școlii i-a făcut să uite de pandemie.
Cu o rată a violurilor alarmantă, școlile din toată Marea Britanie au luat în serios amenințarea pe care o ridică discursul misogin al lui Andrew Tate. Mamă și profesoară, Andreea Tennik a povestit pentru Școala 9 cum a reacționat școala fetelor ei după ce simpatia față de influencer s-a viralizat în rândul adolescenților, în special băieți.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
