„Când intri în clasă, trebuie să îți lași toate problemele în afara ei.” De câte ori vi s-a spus asta? De câte ori ați transmis acest mesaj? Să nu ne spuneți că nu ați auzit niciodată acest îndemn. Este unul dintre cele mai vehiculate mesaje despre statutul și misiunea profesorului, care se concentrează pe beneficiarii educației, elevii, ceea ce este, până la un punct, normal, firesc. Dar există, credem noi, și un firesc al întoarcerii privirii înspre profesori, care par a fi transformați, de acest mesaj, în niște mecanisme ușor de programat și atât. Or, lucrurile nu sunt așa de simple. Nu sunt deloc simple.
Închiderea școlilor și lipsa socializării pot afecta pe termen lung sănătatea mintală a copiilor. Mai mult, însingurarea poate da sechele pe o durată de până la nouă ani, consideră unii psihologi. Un studiu realizat de Universitatea Cambridge face legătura dintre restricțiile cauzate de pandemie și depresia în rândul copiilor și tinerilor. Cercetătorii recomandă ca măsurile autorităților în gestionarea pandemiei să ia în calcul și aceste efecte.
„Din adolescență am simțit că ceva e în neregulă cu mine, dar nu puteam să spun ce”, explică Bianca, 23 de ani, în acest articol din seria Școala 9 „Cum te simți”, despre sănătate mintală. În copilărie, când rămânea singură cu mama ei, căci tatăl pleca din oraș cu munca, Bianca se temea permanent. Mama fetei era diagnosticată cu tulburare bipolară, iar Biancăi i se părea imprevizibilă mereu. Acum câteva luni, Bianca, studentă la Psihologie în Cluj, a mers la psihiatru și a aflat că are și ea o afecțiune psihică, tulburare de personalitate borderline, și atunci a început să se înțeleagă mai bine.
