În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
Profesoara de informatică Steluța Pralea de la Liceul Tehnologic „Carol I” Valea Doftanei spune că a înțeles de acum 14 ani că școlile viitorului trebuie să fie digitale. A dotat toate clasele cu calculatoare și proiectoare și i-a trimis pe profesori la cursuri avansate. Pe atunci doar doi din zece români aveau internet acasă, iar profesorii liceului pregăteau materialele didactice pe CD-uri. Astăzi, toată școala din comuna prahoveană are internet și este informatizată. Majoritatea elevilor rămân în localitate să facă liceul. De ani de zile, abandonul școlar este zero.
Profesoara de engleză Evelina Bejan a adunat experiență la catedră în Mexic și Elveția, după ce a făcut cunoștință și cu sistemul educațional din Norvegia și Spania. Un cadru didactic internațional, care a preluat ce-i mai bun de la fiecare țară în care a predat. Vreme de doi ani a oferit meditații în școli private din Mexic, un se preda după un curriculum american, iar alți doi ani a fost profesor-asistent în cea mai mare școală internat din Elveția. De două luni se află în țară și predă engleza în Iași. Evelina a povestit pentru Școala9 ce diferențe a găsit între învățământul de stat și privat din Europa și America de Nord.