Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.
Câți elevi au curajul să vorbească în fața unei camere de filmat profesionale? Au făcut-o 11 copii de la Școala Gimnazială Nr.1 din comuna Sohatu, Călărași. Împreună cu un profesor de istorie și cu o regizoare de documentare din București au filmat, pe înțelesul tuturor, zece lecții de istorie, între altele, despre cum trăiau oamenii în Orientul Antic, adică acum vreo 5000 de ani. Nu sunt doar lecții de la școală pentru elevii participanți, ci și de viață. Dovada că au abilități la care nici nu s-au gândit vreodată. S-a mai deschis o mică poartă într-unul dintre județele sărace ale țării, unde în 2021 au promovat Evaluarea Națională numai 65% dintre elevi.
Un spectacol despre violență în familie jucat în fața unor elevi și profesori ridică întrebări despre rolul școlii în societate.
O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
