
George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.

De câteva luni întrebările elevilor, părinților, profesorilor și altor actori din educație despre cum se face școală în vreme de pandemie nu se mai opresc. Iar pragul de peste patru mii de cazuri noi de infectări din ultimele zile a venit cu mai multe incertitudini și frici. Am încercat să răspundem la ele prin intermediul unor experți în sănătate publică, educație și administrație locală. Pentru că, la intersecția dintre aceste domenii, se află soarta școlilor din România.
Până vineri, 21 ianuarie, școlile care au mulți elevi cu risc de abandon școlar pot să se înscrie pentru a primi fonduri de până la 200.000 de euro. Școala 9 răspunde întrebărilor despre înscriere, tipuri de programe finanțate și criteriile pe care școlile trebuie să le îndeplinească. În total, peste jumătate de miliard de euro va merge către proiecte care să-i facă pe copiii din medii dezavantajate să revină la școală: cursuri remediale, școală după școală, activități culturale, echipamente IT sau amenajarea unor spații.
OP-ED. Am urmărit Mondiale și Europene încă dinainte să-mi placă fotbalul. Nu sunt singura. Spre deosebire de competițiile de cluburi, vizionate în principal numai de microbiști, turneele internaționale atrag un public foarte divers. Adună la un loc familii și comunități. Iar CM 2026 n-a făcut excepție. Pentru că o Cupă Mondială nu e niciodată doar despre fotbal.