Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.
Profesorii sunt leneși, violenți, incompetenți. Excepțiile sunt transformate în reguli. Cu toții pare că ne pricepem mai bine la cum ar trebui să fie educația decât profesorii. Monica Halaszi și Horia Corcheș vorbesc în această săptămână despre incapacitatea noastră de a le acorda încredere oamenilor de la catedră, de a le aprecia munca și eforturile. „Când nu vezi pădurea de uscături, e clar că vei pune etichete”, spun autorii.
Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
Apariția aplicației ChatGPT, un chatbot cu inteligență artificială, a provocat dezbateri aprinse și a stârnit îngrijorări mai ales în domeniul educației. Întrebată, în limba română, ce este această aplicație, ChatGPT a răspuns că „este un model de limbaj dezvoltat de OpenAI, care poate fi utilizat pentru a genera text natural în diferite scopuri”. Între timp, compania spune că are în lucru și „un antidot”, adică o aplicație care să detecteze dacă un text e „probabil” scris de inteligența artificială.
