
Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.

Democrații din SUA vor să le ofere copiilor între 3 și 4 ani șansa la grădiniță gratuită, iar adolescenților, colegiu comunitar fără taxe.* Când hotărăsc pe cine lasă repetent, profesorii din Spania țin acum cont și de ce e cel mai bine pentru viitorul elevilor, nu doar de situația școlară. * Într-un sat din Sri Lanka, conexiunea la internet vine doar în vârful unei stânci. * Germanii dezbat vaccinarea obligatorie a profesorilor din preuniversitar, iar Angela Merkel e împotrivă. * Copiii peste 12 ani cu dizabilități intelectuale din Marea Britanie se vor putea vaccina.
Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.