Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.
REZOLVAT. Maria Kovacs spune că școala românească nu este pregătită să lucreze cu copii diverși, să-i sprijine pe fiecare să progreseze de la nivelul la care sunt, nu la care crede sistemul că ar trebui să fie. Co-fondatoarea Asociației Toți Copiii Citesc ridică, în cadrul podcastului REZOLVAT, o problemă critică: fără o bază solidă de literație, este dificil să înțelegi concepte, termeni și informații de la mate și științe. Prin urmare, e mai greu să te descurci în rezolvarea problemelor cotidiene.
Începând cu anul școlar următor, liceele în care rata de promovare a examenelor de Bacalaureat a fost 0% sau un singur candidat a promovat nu mai pot propune cifre de școlarizare. Daniela Vișoianu, expertă în domeniul educației și fosta președintă a Coaliției pentru Educație, atrage atenția că măsura va afecta puternic sistemul pe termen lung și mai ales elevii vor avea de suferit: liceele pot ajunge la desființare, iar abandonul școlar va crește.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
