
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

A trecut cu bine de-Al Doilea Război Mondial, de venirea comuniștilor la putere și de cei aproximativ 30 de miniștri ai educației și ale lor reforme, școala din Bădăcin, Sălaj, nu și-a mai deschis porțile din această toamnă. A fost construită de Iuliu Maniu acum 85 de ani, dar în ultimii mai funcționa doar cu învățământ primar. Nu mai sunt nici elevi, dar nici satul nu a reușit să-și adune voința ca să păstreze construcția în misiunea ei. La umbra marelui Maniu, o comunitate pare în continuare divizată de fantomele istoriei.
18 tineri cu vârste între 14 și 18 ani sunt invitați să scrie câte o scrisoare despre „despre ceea ce-i obsedează, despre ce-i face curioși în privința acestei lumi sau a perioadei pe care o trăiesc, despre întrebările pe care le consideră a fi cele mai importante”, iar scriitoarea Iulia Iordan le răspunde în scrisori sub forma unor poeme, aducând în actualitate și învățăturile filosofului Seneca de acum 2000 de ani. Așa a apărut cartea „Rămâi cu tine”, parte a proiectului „Filosofia la purtător. Scrisori către adolescenți”, recent publicată de editura Seneca, din care publicăm astăzi un fragment.
Studenții de la Științele Educației au început deja să învețe cum să susțină o lecție online. Iar lecție online nu înseamnă „să vorbesc eu de nebun, ca profesor, o oră întreagă, în fața clasei. Fac mai puțin ca profesor și dirijez mai mult învățarea lor”. Asta este opinia profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Specialistul vorbește pentru Școala 9 despre nevoia ca profesorii să își crească abilitățile de a se adapta la neprevăzut. E o întoarcere la alfabetul emoțiilor. Cam așa cum sunt învățați și copiii de către părinți ce să facă în situații noi.