
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Originalitatea a fost cheia către primul loc la naționala Olimpiadei „Lectura ca Abilitate de Viață”, spune, pentru Școala 9, Diana Găbureac, elevă în clasa a XII-a la mate-info, la Colegiul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș. Ea a convins juriul prin abordarea unor subiecte la care ceilalți concurenți nu s-au gândit. La prima probă a scris despre emanciparea femeii în Iran, iar la oral a vorbit despre cum, din dragoste, faci tot posibilul să-i salvezi pe ceilalți. Și a dat drept exemplu cazul celor aflați la clubul Colectiv în 2015. „A fost un subiect dureros de dezbătut, dar am încercat să ne concentrăm”, povestește Diana. Adolescenta va reprezenta România la Olimpiada Internațională de Lectură din septembrie.
Elevii și părinții au „sorcovit” ieri Ministerul Educației. Au cerut să trăiască mai mult predictibilitatea în structura anului școlar, să înflorească fondurile pentru transportul elevilor și să se reorganizeze mai iute și mai bine olimpiadele școlare. Dar în afară de organizarea acestor concursuri, după o pauză de doi ani, cred că este necesară o discuție serioasă despre ce mai înseamnă excelența în învățământul românesc. În cele 19 centre de excelență funcționale în toată țara, am descoperit că nu toți profesorii sunt plătiți și că fac apel la sponsorizări atunci când au nevoie de materiale didactice.
Ce învață elevii de gimnaziu din textele pe care le citesc în manuale? Mai degrabă pesimism decât speranță, arată o cercetare recentă. Am discutat cu Mădălina Chitez, una dintre autoarele studiului, despre cum apare acest ton în manuale, ce riscuri implică și cum pot interveni profesorii și părinții pentru a-l echilibra.