
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Sunt Ramona, profesoară de limba franceză într-o comunitate din judeţul Ilfov şi, în fiecare săptămână, duc cu mine aproximativ 300 de copii, 300 de poveşti, 300 de înfrângeri, 300 de victorii. Alături de ei: Dragoş* de la clasa I care se plimbă prin clasă, Gabi de la a II-a care îşi împunge repetat colegul cu pixul în obraz, Raluca de la a III-a care vorbeşte încontinuu, Ianis de la a IV-a care cântă manele în timpul orelor şi înjură. Copii care nu ştiu să-şi gestioneze emoţiile, copii cu care nimeni nu stă de vorbă sincer şi autentic, copii care nu înţeleg la ce foloseşte şcoala. Dar de asta sunt aici.
În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală.
Ce se întâmplă în mintea unui adolescent la primul semn că nu e validat și cum îl pot ajuta părinții să depășească perioada asta mai ușor? Bianca Herescu, psiholog specializat în Psihoterapia Familiei, propune un model de dialog care să ajute adolescenții să-și găsească propriile soluții.