Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.
O școală prietenoasă cu mediul de 929 de metri pătrați își va întâmpina elevii cu grădini verticale în apropierea unui râu din Lima. În Europa, elevii dintr-un oraș german povestesc de ce e important pentru ei să facă orele în clasă. Iar un cercetător austriac vorbește despre reținerile lui în privința întoarcerii copiilor în bănci. În zonele de conflict, pandemia a fost doar picătura care a umplut paharul: cum învață în general copiii de-acolo și cine poate apăra educația? Mai departe, școlile din SUA caută soluții pentru combaterea discriminării rasiale, dar se lovesc de acuzații de îndoctrinare a elevilor.
Coronițe, școli bune, școli rele, olimpiade și podiumuri - acestea sunt câteva dintre subiectele care au epuizat universul discursiv privind viitorul (și prezentul) politicilor educaționale de la noi, în aceste zile toride. Elevii, studenții și profesorii au intrat în vacanță, la fel și Ministerul Educației, se pare, fiindcă întârzie cu succes implementarea unor reforme prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Patru jaloane avea de îndeplinit Ministerul din componenta dedicată „României Educate”: primele trei vizau învățământul preuniversitar și nu au fost îndeplinite. A intrat în linie dreaptă doar angajamentul care viza universitățile.
Cum trăiau copiii pe teritoriul României înainte de 1850? Ce impact au avut asupra lor evenimente istorice precum Unirea lui Alexandru Ioan Cuza, Primul Război Mondial și instaurarea regimului comunist? Despre asta le-a vorbit recent istoricul Adrian Majuru studenților de la Facultatea de Litere din București. Dar și despre cum copiii începeau să muncească de la 7 ani. De Ziua Copilului, Școala 9 propune o călătorie în timp, ca să înțelegem lumea copiilor din secolele trecute.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
