Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.
A fost a treia ediție a evenimentului „Care-i faza cu știința”, la Liceul Tehnologic Independența din județul Constanța. Letiția Pârcălăbescu, cercetătoare în inteligență artificială la Universitatea Heidelberg din Germania, s-a întâlnit online cu elevii și le-a răspuns la toate curiozitățile legate de aplicațiile pe care le folosesc. Au vrut să știe de ce ChatGPT nu spune adevărul, doar face fraze frumoase, despre furtul de date, cum au ajuns aplicațiile ca Snapchat să dialogheze și să pună întrebări „ca un om” și cât de aproape suntem de momentul în care roboții se vor întoarce împotriva omenirii, așa cum s-a întâmplat în filmul „Terminator”.
Cazul profesoarei din Botoșani care le-a spus elevilor ei că dacă se vaccinează „devin legumă” readuce în atenție o temă mai veche: ce au voie și ce nu au voie să spună profesorii în clasă? Am căutat în legislație și am discutat cu un expert în formarea profesorilor, un cadru didactic cu experiență și un sindicalist pentru a înțelege dacă opiniile personale ale profesorilor își pot face loc în cadrul orelor. „Au fost și cu acuzații de hărțuire sexuală care au scăpat basma curată”, spun cei care au studiat situații în care elevii s-au plâns de ceea ce le spun profesorii.
Un nou studiu arată că o educație bună și învățarea pe termen lung au un efect pozitiv asupra creierului nostru, pe măsură ce îmbătrânim. Practic, cu cât ne antrenăm mai mult creierul prin studiu, cu atât scad șansele să dezvoltăm o afecțiune neurologică, potrivit Science Daily.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
