„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
Țară după țară decide să interzică telefoanele mobile în școli. Și România o ia pe drumul analogului. UNESCO a tras un semnal de alarmă anul ăsta după ce ultimele teste PISA au arătat o legătură între folosirea în exces a mobilelor și rezultatele slabe la învățătură. În același timp, cercetările arată că alfabetizarea digitală e legată de cititul cărților pe hârtie, nu de folosirea dispozitivelor mobile, cum s-ar crede. Deci, care e soluția? Cu sau fără mobile în școli?
Școala Profesională Germană Kronstadt, prima instituție de învățământ profesional în sistem dual din România, își mărește constant numărul de elevi din 2012 încoace și ajută la schimbarea imaginii școlilor în care adolescenții învață o meserie.
Succesul este participarea la o olimpiadă, dar și când un copil reușește să-și țină creionul singur în mână sau când poate să învețe mai mult de cinci litere într-un semestru. Asta crede Antonela Samson, profesoară psihopedagog la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. Lucrează de 18 ani cu copiii cu cerințe educaționale speciale și ne-a povestit ce înseamnă asta și cum ar putea fi adresate provocările din sistem.