Radu Mihai

Este student la masterul de Natural Language Processing din cadrul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară, ascultă muzică şi învață germană.

Cui îi e frică de educația sexuală?

de Cristina Radu, ilustrații: Simina Popescu, grafic și analiză de date: Radu Mihai

Ministrul Educației Daniel David nu vrea introducerea în școli a unei materii separate denumite „educație sexuală” pentru că este „ideologizată”. În timp ce ne ferim să vorbim despre sex și rostim cu rușine „menstruație”, „tampon” și „prezervativ”, rămânem primii în clasamentul UE la numărul de mame minore, ultimii la egalitatea de gen, și ne uităm încruntați cum se înmulțesc cazurile de infecții cu transmitere sexuală. Lansăm o discuție amplă pe tema educației sexuale, cu tot ce cuprinde ea, în noua serie REZOLVAT.

02.07.2025

Cât contează un laborator utilat pentru creșterea alfabetizării științifice?

de Andreea Archip, Raluca Cristea și Radu Mihai (analiză de date)

REZOLVAT. Cu 1 miliard de euro pus la bătaie din PNRR pentru dotarea laboratoare și cu diverse proiecte din sectorul ONG care au dotat școlile în ultimii ani, ne-am întrebat cât de mult contează asta în rezultatele elevilor. Ne-am uitat printre licitațiile publice să vedem ce achiziții au făcut școlile în ultimul an, dar am vorbit și cu specialiștii din proiectul Științescu, care de zece ani au lucrat cu profesori la firul ierbii pentru proiecte din domeniul STEM.

13.05.2025

Veteranii informaticii se pensionează. Cine le va lua locul?

de Raluca Cristea, Grafice: Radu Mihai

Informatica e una dintre materiile pentru care se găsesc greu profesori bine pregătiți, iar un motiv este prăpastia dintre salariile din învățământ și cele din industria IT. Anul trecut, la titularizare, în patru județe, n-a venit la examen niciun candidat. Dintre cei care au participat, aproape 80% nu au reușit să ia peste nota 7, nota minimă pentru a obține un post de titular în învățământ. Proiecția nu e optimistă - până în 2050, peste 75% dintre profesorii de astăzi se vor pensiona. Și pentru a înțelege mai bine tabloul actual, cei care sunt astăzi în pragul pensiei sunt discipolii lui Grigore Moisil.

17.07.2024

ANALIZĂ. Există o legătură între notele profesorilor la titularizare și rezultatele elevilor la examene?

Cristina Radu, ilustrații: Simina Popescu, analiza datelor: Radu Mihai

Când ne uităm la notele de la titularizare, trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte, explică specialiștii în educație consultați de Școala 9: evaluarea care nu este adaptată nevoilor reale din sistem, sistemul de examinare axat pe memorare, baremul insuficient, tipul de subiecte. În a doua parte a analizei concursului de titularizare, încercăm un răspuns la întrebarea: există o legătură între rezultatele profesorilor la examene și notele elevilor?

12.02.2024

ANALIZĂ. România, educată de profesori puțini și cu note mici la titularizare

de Cristina Radu, grafice și analiza datelor: Radu Mihai

Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.

11.02.2024

Alte articole

Laborator

„Eu sunt o bilă de foc, eu n-o să deschid un teatru și atât”

de Alberto Păduraru Foto: Matei Bumbuț

„Mi-a venit într-o zi random mamă, hai să fac un teatru cu muzică live. Cea mai bună idee pe care am avut-o.” (Robe Cristian)

05.04.2025

Cancelarie

Istoricul Dragoș Sdrobiș: „Venitul universal de bază poate fi o soluție pentru a-i stimula pe tineri”

de Antonia Pup

În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.

08.06.2021