„Viața începe la concepție”, ,,fătul e un copil” sau ,,avortul nu se uită niciodată” sunt câteva din expresiile folosite de conturile mai multor asociații ,,pro-viață” pe TikTok. Și nu doar organizații. Am analizat zeci de astfel de clipuri video - narativa anti-avort, preluată din SUA, se bazează pe ideea că avortul este un păcat, le învinovățește pe femei pentru că au luat viața copilului lor nenăscut și răspândește falsuri științifice. Abordarea nu este nouă, spun specialiștii cu care am vorbit: doar s-a mutat pe o altă rețea socială.
***
„Ție ți-au murit frați prin avorturi? Dar mătuși, dar unchi, dar potențial prieteni. Din ‘89 până astăzi s-au făcut atât de multe avorturi, milioane, încât aproape sigur și tu ai pe cineva pierdut prin avort”, spune o femeie, încruntată pe ecranul telefonului. „Unde ne sunteți, copii nenăscuți??”, este descrierea care însoțește clipul. Femeia continuă cu un îndemn de milostenie pentru sufletele ,,celor pe care nu ai avut șansa să-i întâlnești”. Deschid secțiunea de comentarii din TikTok. Majoritatea sunt emoticoane - inimi, palme împreunate în rugăciune și un comentariu care spune: ,,Dumnezeu să te binecuvânteze”.
Videoclipul publicat de contul @prolife.doula a ajuns, la fel ca la mine, pe sute de ecrane, având peste 1.000 de vizualizări.
Scrollez mai departe, algoritmul aplicației deja a învățat că asta vreau să văd. Ajung la alt videoclip publicat de un alt cont, @lifecall.ro, cu 157.000 de urmăritori. De la preotul Constantin Necula, ce oferă un interviu, aflu că „nu se face avort din răutate. Eu nu am văzut femeie să facă avort să fie fericită. Și undeva, în timp, la sfârșitul vieții, multe dintre ele au nodul în gât”. Videoclipul are 147.000 de vizualizări și aproape 7.000 de aprecieri. Multe dintre comentarii îi dau dreptate preotului, iar unul spune că ,,nici eu nu am auzit nici măcar o femeie care să spună că a făcut avort și lacrimile să nu-i curgă, cine face (avort, nr.) se abonează la suferință”.
În alte clipuri care îmi tot apar în feed, văd imagini cu fetuși nedezvoltați, mesaje de tipul: „acesta este un copil, nu un embrion, cum puteți face asta?”. Asta, adică avort.
Un drept legal și moral devine o rușine și o vină.
Accesul la avort, doar pe hârtie
În România, accesul la avort, deși garantat prin lege, este restricționat, o arată un studiu realizat de Asociația Moașelor Independente. Din zece spitale de stat, doar patru oferă serviciul medical de avort, adică peste 60% refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere. Iar din cele care spun că fac întreruperi, doar 4% urmează ghidurile prin furnizarea de avort medicamentos până la 9 săptămâni sau chirurgical până la 14 săptămâni. Niciunul dintre spitale nu oferă ambele tipuri de avort, se mai precizează în studiu. Pacientele care primesc un refuz la o clinică sau un spital nu sunt îndrumate către o altă locație unde se fac avorturi la cerere, așa cum este precizat la articolul 34 din Codul Deontologic al medicilor.
Pe lângă dificultatea de a face avort, unele inițiative de lege, cum este cea depusă de Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu, aleși pe listele POT, cer incriminarea avortului. Modul în care a fost formulată propunerea spune că ,,vătămarea fătului, în perioada sarcinii sau în timpul naşterii, prin orice mijloace ori procedee, care a împiedicat instalarea vieţii extrauterine, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani” . Un discurs ambiguu despre sănătatea reproductivă a femeilor este folosit și de asociațiile ,,pro-viață”. Rețelele ajung la femei care vor să facă întreruperi de sarcină și le conving să nu facă avort sau programează un avort la care nu se prezintă un medic. În 2021, jurnaliștii de la Libertatea și Scena9 au documentat cum funcționează rețelele anti-avort.
Unele astfel de organizații au ajuns și pe TikTok.
#proviață
Folosind un program de web scraping, un software automat de descărcat clipuri video realizat special pentru TikTok, am căutat şi descărcat, din luna mai până în august anul acesta, videoclipurile care apar ca referință pentru hashtag-uri folosite de mişcările anti-avort în România, precum #avort, #prolife, #proviata.*
Ne-am uitat apoi pe conturile care au apărut cel mai des în analiză și care ne-au atras atenția pentru că promovează intens mesaje anti-avort: asociații precum Lifecall, Studenți pentru Viață București, Studenți pentru Viață Iași. Sunt însă și conturi personale: alexandrastefy4, prolife.doula, elizamariaclotea, teodoradianapaul.
Pentru a analiza discursul anti-avort din clipurile de pe TikTok, am luat drept referință o cercetare despre un discurs similar folosit în California de Sud (SUA) în timpul ședințelor legislative pentru interzicerea avortului după 6 săptămâni de sarcină, publicată în Frontiers in Global Women's Health. În 2022, femeile din America și-au pierdut dreptul constituțional federal de a face avort în primul trimestru de sarcină, astfel că fiecare stat poate decide să interzică avortul înainte de 12 săptămâni, conform BBC. În 12 state din SUA acum avortul este interzis, iar în alte state precum Georgia avortul este interzis din a șasea săptămână de sarcină.
Am identificat, așadar, două categorii de argumente în discursul anti avort: dezinformări științifice și argumente morale.
În prima categorie intră informațiile care doar par să aibă o bază științifică, dar de fapt, nu au nimic. Practic, persoanele care își construiesc mesajul pe acest tip de discurs se folosesc de termeni medicali sau științifici pentru a explica sarcina și avortul într-un mod care este fie greșit, fie înșelător, explică cercetătorii în studiul din Frontiers in Global Women's Health. Uneori, în dezinformarea științifică, în cazul medicilor, apare și biasul medical, adică preconcepțiile personale intervin în actul medical, fără a mai lua în considerare ceea ce spune știința. Apoi, sunt argumentele mai greu de combătut, bazate pe emoție: motive morale - uneori folosite împreună cu cele medicale în construirea argumentelor.
Toate conturile la care ne-am uitat sunt unite de un fir narativ al conceptului de pro-viață, chiar dacă videoclipurile au conținuturi diverse - care de multe ori nici nu menționează avortul, dar ating sănătatea reproductivă a femeilor. Temele folosite de aceste conturi se ramifică de la sacralitatea vieții, credință, religiozitate și ideea de păcat până la problemele de fertilitate sau abuz asupra femeilor. În videoclipurile despre avort, poziționarea este întotdeauna de „viața începe la concepție”.
De exemplu, Alexandra (@alexandrastefy4) postează cel mai mult despre familie, religie, dar se folosește și de trenduri și diverse videoclipuri pentru a atrage vizualizări. Cel mai popular videoclip încărcat de ea are 1 milion de vizualizări, 73.000 de aprecieri și prezintă o serie de fetuși în diverse stadii de dezvoltare, între 13 și 26 de săptămâni. În clip, ea spune că persoanele care fac avort zic că ,,oricum nu era copil, era embrion” sau ,,era doar un cheag de sânge”, apoi se întreabă „cum puteți?”.
În săptămâna 14 de sarcină, avortul la cerere nu mai este permis, conform legislației din România, lucru pe care-l remarcă și un utilizator în comentarii: „De acord cu ideea că avortul nu e o metodă contraceptivă, dar nu induceți în eroare. Sub 12 săptămâni se numește EMBRION”. Alexandra îi răspunde cu un alt video cu un ,,bebeluș la 9 săptămâni” și mesajul: ,,asta numești tu embrion?”. Clipurile postate de Alexandra încearcă să demonstreze că embrionul are trăsături umane încă dintr-un stadiu timpuriu.
Deși nu am reușit să găsim sursa originală a videoclipului, acesta a fost publicat anterior de nenumărate conturi.
Marc Anton Cruceanu, medic rezident în obstetrică-ginecologie în București, spune că procedurile medicale prin care se fac videoclipuri embrionale, adică embrioscopia, nu au o imagine atât de ,,viu colorată”, iar culoarea embrionului este mai roz, nu așa albicioasă. Embrioscopia (video medical) arată că embrionul de 9-10 săptămâni nu este la fel de ,,neted” ca cel din videoclipul folosit de Alexandra. Medicul spune că cel mai probabil s-a folosit inteligența artificială pentru a cosmetiza și anima videoclipul respectiv.
Genul acesta de declarații pe care le face utilizatoarea de pe TikTok, mai adaugă Cruceanu, sunt ideologice, nu medicale, pentru că medicina face distincție între viața biologică și o persoană. „La câteva celule formate nu putem să vorbim despre o ființă cu autonomie”, punctează el.
În România, avortul la cerere sau întreruperea cursului sarcinii, așa cum este definit de lege, este permis până la 14 săptămâni și în mod terapeutic, adică din motive medicale, până la 24 de săptămâni. Avortul este permis și după acest termen, dar numai în situații urgente, dacă sarcina pune în pericol viața mamei sau a fătului.
Argumentul că fătul nu e „o mână de celule”
Nu doar Alexandra se folosește de acest tip de argumente - toate celelalte conturi pe care le-am analizat au folosit o formă sau alta de dezinformare științifică. De pildă, în videoclipul de la LifeCall în care apare Constantin Necula, preotul spune că el nu a întâlnit femei care să facă avort și să fie fericite. În alte videoclipuri, președinta asociației folosește sintagma „nu există familie în România în care să nu se fi făcut un avort”. Nu există informații certe care să vină în sprijinul celor două afirmații, dar știm că în ultimii ani în România s-au făcut în jur de 30.000 de avorturi anual. În 2020, au fost 15.500 de avorturi la cerere din totalul de 32.000 de avorturi (inclusiv avortul spontan). În raportul realizat de Institutul Național de Sănătate Publică se menționează că numărul de avorturi este în scădere față de anii anteriori.
Asociația Lifecall, înregistrată la ANAF în 2019, promite sprijin femeilor însărcinate atât material, cât și financiar ,,acolo unde este nevoie, până când copiii lor vor împlini 2 ani”, strâng fonduri pentru un ,,centru maternal” și oferă consiliere și susținere pentru femeile în criză de sarcină. Conform bilanțului economic, asociația a avut, în 2024, venituri de aproape 1,2 milioane de lei, o creștere față de 2023 de aproximativ 375.000.
În aceleași nuanțe medicale, Elena Georgiana Dragu, care deține contul de TikTok Prolife.doula, le reproșează într-un video celor care consideră că viața apare după 14 săptămâni. Spune că, înainte de această vârstă, copilul nu este „doar o mână de celule”. „Chiar dacă bate o inimioară și apar toate organele”, spune ea. Într-o discuție cu Școala9, Dragu a spus că ,,acolo este o ființă umană în dezvoltare, chiar dacă este în primele stadii, este o ființă umană. Știința demonstrează lucrul ăsta”.
Termenul de ,,bate o inimioară” este folosit în mod eronat: activitatea cardiacă apare cu mult înainte ca inima să fie formată, arată un studiu din 2023.
Contul Elenei Dragu are aproape 48.000 de aprecieri. Postează des și despre politică și diverse conspirații. De exemplu, un ,,document” pe care scrie că ,,ciorba de pandemie se poate reîncălzi în orice moment și cineva să vină să vaccineze cu forța”. Sau un alt video, cu europarlamentara Diana Șoșoacă care le spune românilor să nu uite ,,sacul de plastic în care ne-au fost aruncați românii morți”, făcând referire la pandemia de COVID-19.
Într-un alt TikTok, o altă utilizatoare, Teodora Paul, afirmă că recordul pentru naștere prematură a fost doborât anul acesta și nou-născutul a supraviețuit unei nașteri la 21 de săptămâni. Se referă la cazul unui bebeluș născut prematur în Iowa, SUA, care a intrat oficial în Cartea Recordurilor ca „cel mai prematur bebeluș”, venind pe lume cu 19 săptămâni mai devreme. Este o problemă de timp, a mai spus ea, până când recordul va fi doborât din nou. „Ce ne facem cu toți acești copilași care s-au născut sub 24 de săptămâni și au supraviețuit?”, a comentat ea în video.
„La 24 de săptămâni apar primele semne de a se dezvolta plămânii și anume, acel surfactant pulmonar”, explică medicul Cruceanu. De aceea se consideră că de la 24 de săptămâni ar apărea primele semne de supraviețuire ale fătului.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește un avort ca ,,nașterea unui fetus care cântărește mai puțin de 500 de grame sau are mai puțin de 24 de săptămâni gestaționale”. Chiar dacă fătul se naște viu, înainte de cele 24 de săptămâni este, medical vorbind, considerat avort. Cruceanu spune că este vorba de niște nuanțe aici, pentru că ,,nu înseamnă că dacă o femeie naște la 24 de săptămâni și 2 zile are șanse suficient de favorabile ca fătul să poată fi salvat” și că trebuie luați în considerare mai mulți factori: dacă organele fătului sunt suficient de dezvoltate, dacă se naște sau nu cu alte afecțiuni, dar chiar și locul unde se întâmplă acea naștere.
Teodora Paul este președinta asociației Studenți pentru Viață (SPV) București, militantă ,,Pro-viață= pro-femeie+pro-copil”, așa cum aflăm din descrierea contului de TikTok cu peste 14.000 de aprecieri. Pe pagina celor de la SPV București o vedem și pe Teodora Paul.
Asociația Studenți pentru viață a fost înființată în 2013 și activează în mediul universitar. Militează că orice om este valoros, ,,indiferent de stadiul lui de dezvoltare, și că firescul este să sprijinim viața din momentul concepției”. Asociația a avut venituri totale de aproape 110.000 de lei în 2024, iar printre activitățile pe care le fac se numără și colindarea Spitalului clinic ,,Dr. Victor Babeș”.
Contactată de Școala9, Teodora Paul afirmă că legislația „hrănește o mentalitate” potrivit căreia o viață sub 24 de săptămâni „nu este la fel de prețioasă ca o viață după 24 de săptămâni, grija medicală nu este aceeași”. Femeia sugerează că medicii nu mai fac eforturi să țină fătul în viață atunci când acesta se naște înainte de 24 de săptămâni.
România urmează standardele europene și internaționale privind întreruperea de sarcină, dar „dacă avem un pacient care are o sarcină înainte de 24 de săptămâni, (femeia, n.r.) nu vrea să-l avorteze, facem și noi toți (medicii, n.r.) orice putem pentru a salva acel embrion sau făt”, a spus doctorul Cruceanu.
Rușine, vină: „Proastele de românce își ucid copiii în pântece”
Atât Life Call, cât și @prolife.doula, vorbesc despre ocrotirea vieții și emoțiile puternice prin care trec femeile ca fiind motivul pentru care acestea fac avort. Într-un TikTok, de pildă, Elena Georgiana Dragu, adică @prolife.doula, spune că fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost omorât din două motive, unul dintre ele fiind ,,că nu le-a lăsat pe proastele de românce să își ucidă copiii în pântece”.
Ea face referire la decretul 770 din 1966 prin care România comunistă a interzis întreruperea sarcinilor. Măsura a dus la o creștere a numărului de avorturi clandestine, dar și o creștere a numărului de decese materne pentru că femeile recurgeau, din disperare, la metode periculoase de a face avort: rapoartele oficiale vorbesc de moartea a aproape 10.000 de femei în urma avorturilor ilegale. Decretul ceaușist a dus și la închiderea în azile a mii de copii.
Întrebată de videoclipul pe care l-a postat, aceasta a spus că ,,cred că se înțelege sarcasmul” și a continuat prin a spune că ,,el (Ceaușescu, n.r.) a fost urât de foarte mulți români pentru că a instituit acel decret, care a salvat milioane de copii”.
Oana Băluță, cercetătoare specializată în gen și politică, conferențiară la Facultatea de Științe, Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, spune că ,,emoțiile și comunicarea se împletesc” foarte bine în narativa anti-avort, ducând la o formă de manipulare. Aceste voci care se intitulează pro-viață se „joacă cu emoțiile oamenilor, se joacă mult cu emoțiile fetelor, femeilor, se joacă cu vina, cu rușinea”, pentru a schimba narativa.
Mesajele de acest gen îndepărtează discuția de la ceea ce este avortul, și anume, un serviciu medical, și o duc spre „este viață, viața care începe de la concepție”.
„Dar nu despre asta discutăm, ci discutăm despre măsura în care femeile au acces la sănătate reproductivă, la întreruperi de sarcină, la măsura în care femeile, fetele, băieții au acces la educație sexuală” - Oana Băluță, cercetătoare
În 2020, @elizamariaclotea (username-ul folosit de Eliza Maria Cloțea, medic rezident în obstetrică-ginecologie) posta un videoclip pe un sunet popular la acea vreme, „Mama Said”. Pe ecran apare inițial textul ,,Cei pro-avort: Embrionul nu trăiește”, iar în partea a doua, ,,Mii de medici: Embrionul trăiește”. Pe fundal se aude ,,When Mama said that it was okay // Mama said that it was quite alright” (tr. Când mama a spus că este okay, mama a spus că este chiar de acord), iar tânăra mimează versurile.
Trendul acesta a fost popular pe TikTok la acea vreme. A fost deseori folosit pentru a ,,normaliza” anumite comportamente prin mimarea versurilor împreună cu un text scris pe ecran care arată ,,cu ce este de acord mama”.
TikTok-ul respectiv are peste 2.600 de aprecieri și din cele peste 570 de comentarii, majoritatea nu sunt de acord cu creatoarea. Printre ele apar însă și câteva mesaje de susținere: „ce aveți cu ea???? Are dreptate” sau „(...) avortul fără un motiv întemeiat ar trebui interzis”.
Medicul Cruceanu spune că ,,în medicină, noi nu vorbim despre fenomene abstracte, noi vorbim despre pacienții reali, vorbim despre femei reale cu probleme reale”, nu despre când începe viața intrauterină.
Eliza Maria Cloțea a colaborat cu asociația Studenți pentru Viață la niște ateliere numite „Apărarea vieții – medicina hipocratică pentru secolul XXI”. În discuția cu Școala9, Cloțea a spus că atelierele se adresează tinerilor interesați de etica medicală și că vorbesc despre ,,respectul față de viața și demnitatea umană de la concepție până la moartea naturală”. Mai mult, aceasta spune că își poate desfășura meseria chiar dacă este ,,pro-viață”. ,,Mi-am asumat respectarea deontologiei și pot oferi toate procedurile medicale legale, exceptând procedurile la care am dreptul să obiectez conform libertății de conștiință, prevăzute de codurile medicale în vigoare, ca de altfel mulți colegi din această specializare”, explică Eliza Maria Cloțea. În situația în care cineva ajunge la Spitalul Filantropia, unde aceasta figurează cu gărzi în lunile trecute, cu o cerere de avort, Cloțea spune că procedura nu se face în timpul gărzilor, „ci în timpul orelor de program, urmând cadrul legal și deontologic”.
Alte asociații aleg un discurs mai subtil, cum sunt cei de la Studenți pentru Viață București, asociația condusă de Teodora Paul. Principala temă la care se referă cei de la SPV București este ideea de comunitate și de apărători ai vieții, laolaltă cu argumentele religioase. Conținutul este în mare parte pozitiv și sprijină viața, femeia, prin acțiuni de voluntariat. Videoclipurile conțin în mare parte pregătiri pentru evenimentele anti-alegere la care participă asociația, dar există un discurs negativ asupra avortului, care este considerat o „traumă absolută”. Mesajele celor de la SPV ating și informații științifice, cum ar fi negarea că embrionul este „o aglomerare de celule”.
Filiala de la Iași a SPV are o altă abordare când vine vorba de discursul anti-avort. Asociația nu folosește știri false despre avort și are o abordare indirectă - fiind concentrată pe „salvarea vieții” și pe „egalitate, echitate, sprijin”.
„Copil”, „viață”, „femeie”. Ce termeni folosește mișcarea anti-avort
Pentru a avea o imagine vizuală asupra cuvintelor folosite în videoclipuri, am selectat, cu ajutorul unor tehnici de Natural Language Processing, cele mai folosite 50 de substantive din descrierile video-urilor şi transcrierile acestora pentru a genera un word cloud, în care cuvintele cele mai folosite au dimensiunea fontului mai mare.
Cel mai des apar cuvintele „viață”, „copil”, „femeie” și „mamă”.
Cuvintele nu sunt folosite întâmplător, spune Oana Băluță. Ele ,,creează universul acestor organizații anti-avort”. Termenii apar inclusiv în propunerea celor doi deputați foști POT, Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu, care transformă întreruperea de sarcină în infracțiune.
