Din când în când, deschid un volum de proză contemporană şi recitesc o povestire: „Grifonul”, de Charles Baxter. Un învățător se îmbolnăveşte, apare în locul lui o suplinitoare, apoi nimic nu mai e ca înainte: adunările au rezultate diferite de la caz la caz, cuvintele antipatice dispar din vocabular, Beethoven simulează surzenia, îngerii merg la concert (stau pe interval, unde nimănui nu i-ar trece prin cap să se uite după ei), George Washington… Piramidele… fotosinteza… Se deapănă istorii și taine, la un moment dat vine vorba despre un animal cu cap și aripi de vultur și corp de leu.
E ultima replică din filmul „Anul Nou care n-a fost”, rostită de actorul Mihai Călin, care îl joacă pe regizorul de la TVR care trebuie să filmeze din nou un Revelion pe placul cenzurii. Prezent zilele astea la festivalul Zilele Nordului, de la Darabani, Botoșani, actorul a povestit publicului, dar și pentru Școala9, ce a însemnat adolescența sa în comunism. Un sondaj recent arată că tinerii de azi în majoritate cred că regimul comunist a fost un lucru bun.
„Fără competenţe de literație, un copil nu poate învăța nici matematică, nici engleză, nici istorie”, spune Naomi, o învățătoare care construiește, zi de zi, o educație care contează pentru elevii ei. Cu răbdare, empatie și implicare.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
