Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Pablo Pineda a obținut, în 1999, diploma de pedagog de la Universitatea din Málaga, Spania. Devenea astfel prima persoană din Europa cu sindrom Down care își încheia studiile universitare. Părinții l-au trimis de la început la școli de masă, însă până la liceu nu s-a lovit de prejudecăți, povestește el pentru Școala 9. Atunci, profesorii au votat dacă să-l primească sau nu în instituție. Nu aveau încredere că tânărul cu Down, o afecțiune cromozomială care se asociază și cu dizabilitate intelectuală, ar putea să se țină de liceu. În prezent, Pablo, 49 de ani, vorbește în companii despre integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilități și joacă în filme.
Alegerile sunt despre viitorul pe care ni-l dorim pentru România. Ce opțiuni avem? Care ar fi cea mai favorabilă situație? Pentru a înțelege mai bine posibilele scenarii politice de după alegeri, Școala9 a stat de vorbă cu Vlad Adamescu și Răzvan Petri, fondatorii Politică la minut, o inițiativă civică online care explică, pe scurt, evenimente politice.