Vă amintiți cum erau programele de formare profesională desfășurate în sistem „față în față”? Vă amintiți de exercițiile de dezgheț, de activitățile pe grupe, de jocurile de rol? De pauzele de cafea? De evaluarea zilei de curs? De metodele și instrumentele utilizate pentru a da feedback?
Unul dintre aceste instrumente este „biletul de ieșire”. Când finalizezi o zi dintr-un program de formare sau cursul însuși, trebuie să completezi o fișă de feedback care este un fel de formulă de bilanț și dă seama despre cum ai receptat sesiunile sau programul întreg.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
„Deschide urechea bine!” e un cântec și un joc de la grădiniță. Când îi vine rândul, Flavia se pune cu fața la perete și apoi este strigată de un coleg. Trebuie să îi recunoască vocea. Rostește un nume la întâmplare.