Cum să comunici într-un mod atractiv despre o disciplină pentru generațiile Z și Alpha? Într-o perioadă în care edfluencerii încep să câștige teren, cercetătorul Cristian Presură le-a vorbit elevelor de la tema de Comunicare a Științei din cadrul Școlii de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele despre traseul său de la dublu corigent la fizică în liceu până la jobul de cercetător în Olanda. După 20 de ani în străinătate, Presură le-a mărturisit și că ar vrea să revină în țară să predea fizică la universitate.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
„Pentru un om de știință, să publici în Nature e ca și cum ești antrenor la Barcelona și ai câștigat Champions League”, face o analogie Gabriel Balmuș, cercetător principal la Institutul de Cercetare a Demenței din Marea Britanie, Universitatea Cambridge. Articolul semnat alături de alți colegi, publicat în prestigioasa revistă de știință Nature, vine cu noutăți în studiul bolilor neurogenerative și deschide noi opțiuni pentru tratament. Acesta a povestit pentru Școala 9 despre descoperirile din articol și ce înseamnă să-ți construiești o carieră în cercetarea de top.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
