În Harghita și Covasna, un proiect european a adus peste 600 de adulți care au abandonat școala înapoi în bănci. Maria va absolvi clasa a patra în același timp cu fiul ei, Odon și Istvan sunt doi frați de peste 40 de ani care au devenit colegi de bancă. Judit este pentru prima oară într-o sală de clasă la peste 30 de ani. Nici ea, nici celelalte cinci surori ale ei n-au fost la școală. În aceste județe cu rata șomajului peste media pe țară, mai mulți profesori încearcă să-i ajute pe cei fără carte să aibă o altă viață.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Ce a vrut să spună autorul? Este o întrebare-clișeu la care rezonează oricine a fost sau este elev. Școala 9 intermediază, în seria de interviuri „Scriitori de manual”, întâlniri între cititorii noștri și autorii români ale căror texte se găsesc în cărțile școlare. Vrem să aflăm nu doar ce a vrut să spună autorul, ci mai ales cine este autorul sau autoarea. Săptămâna aceasta am vorbit cu Adina Popescu despre: viața ei de elevă; întâlnirile cu școlarii de astăzi, nedumeriți când văd o scriitoare fără rochie de seară și cum a trăit tranziția de la comunism la democrație în clasa a V-a. Adina Popescu deschide manualul de a VI-a al Editurii Art cu textul „Un păianjen care se crede Spiderman”, pe care l-a țesut special pentru el.