Avem o nouă lege a educației care va schimba viețile a 2.9 milioane de elevi, 210 mii de profesori și a milioane de părinți și bunici. În bine? În foarte bine? În rău? Cât se potrivește pe generația de astăzi, cea care navighează zi lumină pe net, știe să găsească orice informație online, dar este acuzată că nu știe să o interpreteze? Plăcerea de a merge la școală pare să fie în scădere. Ne-am întrebat: de ce? Apoi, ne-am spus că cel mai bine e să-i întrebăm pe elevi de ce? Elevi care arareori sunt întrebați care este opinia lor despre ceva. De Ziua Copiilor îi întrebăm pe ei ce cred.
Cum ar trebui modelat învățământul superior astăzi, când elevii apelează mai degrabă la internet decât la profesori pentru a afla informații? Se mai justifică organizarea semestrelor cu o perioadă principală de evaluare - sesiunea? Spre ce se îndreaptă învățământul superior de la noi și din Europa ne-a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, Horia Onița, vicepreședinte al Uniunii Studenților Europeni (European Students’ Union – ESU). Alături de reprezentanți ai studenților din alte 40 de țări, românul analizează problemele colegilor săi din Europa și discută soluțiile găsite cu autoritățile europene.
„— De ce te-ai făcut profesoară?
— Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”
Cu toții cred că ați avut momente în care v-a reținut atenția un serial și ați făcut binging (nu, nu căutați termenul în DEX, nici în DOOM, nu o să-l găsiți; expresia a face binging a fost consacrată de o reclamă a unui operator de telefonie și își are rădăcinile în binge-watching, concept apărut la finalul secolului al XX-lea). Adică ați avut chef să vă uitați pentru o perioadă lungă de timp la filme sau să urmăriți în maraton toate sezoanele serialului proaspăt descoperit.