Mirela Niță Sandu a fondat, împreună cu partenera sa Ioana Belu, acum două decenii, o școală românească de weekend în inima Europei, la Bruxelles. Au astăzi zeci de elevi din familii de români sau mixte care vor să rămână în contact cu țara părinților lor și învață geografie, istorie, artă și tradiții. Elevii stau la ore fără telefonul mobil și învață după metodele școlii belgiene care nu încurajează concurența. „Aici, ideea nu este să-i depășești pe ceilalți, ci să-ți depășești propriile tale limite”, a povestit românca pentru Școala 9.
Copiii trebuie să se simtă acceptați în sala de clasă. Asta nu se întâmplă când sunt segregați pe diferite criterii. Se întâmplă asta la clasa pregătitoare, dar și mai târziu, când se formează clasele a cincea, apoi la liceu când e stabilită componența claselor paralele. UNICEF lucrează împreună cu Ministerul Educației la o strategie care să combată segregarea de orice tip iar Luminița Costache, specialistă în educație, explică cum ajută școlile incluzive și de asemenea, oferă și un model de școală a părinților. Citiți mai jos ideile acesteia despre ce funcționează, în SOLUTION BOX de la REZOLVAT.
Ioan Valentin Negoi a predat un opțional de istoria romilor la școala din satul prahovean Mărginenii de Jos, unde învață și romi, și români. Așa i-a venit ideea să realizeze materiale video despre trecutul comunității din care și el face parte. Elevii lui urmăresc proiectul RomStoria pe Youtube și Tik Tok, iar la orele obișnuite de istorie îi mai pun întrebări. Astfel, profu’ Negoi a aflat că ei au nevoie și de alte informații, pe lângă cele extrem de importante privind cei 500 de ani de sclavie și Holocaustul Uitat. Le-a povestit, de pildă, despre femei rome „care au schimbat lumea”.