În vară am fost cu toții martorii unei mișcări de solidarizare extraordinară, când a avut loc greva profesorilor. Am apreciat vocile care ne-au susținut. Am asistat însă și la hărțuirile celor care, după caz, se aflau fie în tabăra greviștilor, fie a celor care au continuat să predea. Zilele acestea s-a discutat despre cazul Goethe, unde o mămică a acuzat un profesor de bullying după ce nu și-a mai trimis copilul la el la meditații. De ce nu ne solidarizăm și în astfel de cazuri? De ce nu ne solidarizăm să reclamăm abuzurile?
250 de elevi de la școli din comunități vulnerabile, printre ei, din orașul Tulcea și din comuna Clinceni, Ilfov, au participat la ateliere de educație sexuală, unde conversațiile s-au purtat în jurul unui spectacol de teatru despre mame adolescente. În contextul în care în SUA s-a eliminat dreptul constituțional la avort, 83% dintre părinții și elevii din România vor să se învețe la orele de educație sexuală – opționale până în acest an – despre drepturile femeilor, iar 66%, despre avort, arată o cercetare publicată luna aceasta.
Iris învață la Școala Latokartano, Helsinki. A început școala acum mai bine de o lună. La ei, doar părinții celor din clasa întîi au mers la școală. Iar apoi elevii au făcut interviuri cu personalul școlii, în care i-au întrebat pe adulți ”cum trebuie adulții să se comporte cu copiii”. ”Pe profesori i-am întrebat cum se poate îmbunătăți un elev. Ne-au spus că un elev devine mai bun atunci când știe ce să învețe”, ne-a povestit Iris Biro, elevă de origine română din Helsinki.