Georgiana Riglea este de un an învățătoare în Mironeasa, Iași, pentru 26 de copii cu diferite nevoi materiale și emoționale. Aceasta a povestit pentru Școala 9 ce metode a folosit la clasă pentru a-i apropia pe copii de educație și unii de alții. Cinci dintre copiii care lipseau foarte mult la început au ajuns printre cei mai silitori din clasă. Pe rând, toți ajung supereroi: al cititului, al liniștii, al armoniei din clasă. Odată cu ei, și Georgiana a învățat o lecție prețioasă: „Nu poți face totul într-o singură zi.”
La Iași, există doi profesori care au pariat că literatura poate sculpta generațiile pe care ni le dorim mâine. Doi profesori care cred că lectura poate să le deschidă adolescenților lumi importante și să-i treacă prin experiențe necesare cu care să poată naviga prin viață. Nicoleta și Emil Munteanu, fondatorii revistei Alecart și organizatorii întâlnirilor omonime din cadrul Festival Internațional de Literatură și Traducere - FILIT, cred că aceste evenimente extra școală „sunt mai importante decât olimpiadele”. Crede și sistemul educațional românesc același lucru?
Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.