Școala Gimnazială nr. 89 „Nicolae Labiș” i-a așteptat pe elevi luni, 11 septembrie, în prima zi de școală, cu pereții sparți, în praf, zgomot de polizor și ciocane. Unul dintre corpurile de clădire a intrat în renovare, astfel că elevii au fost înghesuiți, pentru câteva ore, cât să-și primească manualele, în câteva săli de clasă, și au intrat pe rând, în trei ture. Așa va funcționa, de altfel, școala cel puțin o perioadă: în trei schimburi, cu ore de 35 de minute. Părinții și elevii sunt revoltați: „E stresant, mai ales la clasa a VIII-a. O să ne bazăm pe meditații”, spun ei. În trei schimburi se învață în alte zece școli bucureștene.
Am făcut un istoric al momentelor importante prin care a trecut învățământul profesional și tehnic în România după 1989, pentru a înțelege mai bine punctul în care ne aflăm acum.
Cum ar trebui modelat învățământul superior astăzi, când elevii apelează mai degrabă la internet decât la profesori pentru a afla informații? Se mai justifică organizarea semestrelor cu o perioadă principală de evaluare - sesiunea? Spre ce se îndreaptă învățământul superior de la noi și din Europa ne-a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, Horia Onița, vicepreședinte al Uniunii Studenților Europeni (European Students’ Union – ESU). Alături de reprezentanți ai studenților din alte 40 de țări, românul analizează problemele colegilor săi din Europa și discută soluțiile găsite cu autoritățile europene.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
