Românca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.
Cum învață elevii de azi? Care este psihologia generațiilor Z și Alfa, cât de diferiți sunt de Millenials și de Baby Boomers, adică de părinții și bunicii lor? Raluca Stratulat a studiat psihopedagogie, este profesor de arhitectură și, de trei ani, antreprenor în domeniul educației. A dezvoltat aplicația mobilă IziBac de pregătire pentru examen studiind în detaliu specificul copiilor de azi, inclusiv nevoilor de învățare pe care le au în era tehnologiei. Într-un interviu pentru Școala 9, Raluca a explicat de ce discuțiile de tipul „pe vremea mea...” nu-și au rostul astăzi, dacă vrei să-i înveți pe copii să învețe, dar și că există un schelet universal al învățării, indiferent de vremuri.
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
