În ultimele două module din clasa a 12-a, elevii merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, pot alege cu care profesor să se pregătească, astfel că se poate întâmpla ca patru ani să fi făcut româna cu cineva și în ultimele două module să se pregătească cu altcineva. Asta se întâmplă la un liceu care anul trecut a fost pe primul loc după rezultatele la examenul maturității - 9,29 media notelor și rata de promovabilitate de 99%. Sună a utopie, dar este realitatea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din capitală care a intrat într-un program-pilot care testează alte strategii de învățare, cu aprobarea Ministerului Educației. Sunt 34 astfel de școli în toată țara.
Fondul clasei este în continuare o realitate în școlile din România, deși este o practică ilegală și aceste costuri ar trebui acoperite de consiliile locale. Ca să stopeze colectarea de bani de la părinți, primăria Sfântu Gheorghe, Covasna, a trimis bani către toate unitățile de învățământ, cu destinație clară: fondul clasei. În total, a alocat aproape 820 de mii de lei pentru cele 17 școli din oraș.
După cinci ani de la demararea proiectului „România Educată”al președintelui Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială a publicat recent un raport final de viziune de 137 de pagini despre cum ar trebui să arate educația până în anul 2030. Școala 9 i-a luat interviu Ligiei Deca, consilierul pe educație al președintelui, despre măsurile din raport care au stârnit cele mai multe discuții în spațiul public: bacul unitar, examenele de admitere pe care liceele le-ar putea organiza pentru a-și selecta elevii și colegiile universitare.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
