Respectul, o temă mare în școala și societatea românească, polarizează taberele de ani buni. Cum facem ca ele să se întâlnească? L-am întrebat pe Doru Căstăian, profesor de filosofie și științe socio-umane, ce ar putea să facă școala, profesorii, elevii și părinții pentru ca respectul să devină o valoare comună în școlile românești.
La un liceu de arte din Milano, Italia, elevii au la dispoziție două băi neutre. „Unicornul” a luat locul simbolurilor care direcționează în mod normal liceeni către toaleta pentru „fete” și cea pentru „băieți”. Pentru tinerii care nu se identifică cu un gen sau altul, inițiativa a fost bine primită. „Era și timpul, răspunde nevoilor noastre”, spun ei. Pe de altă parte, există și protestatari. „Nu e igienic”, argumentează ceilalți.
Ca parte a reflexelor psihologice umane, amintirile neplăcute amprentează incomparabil mai puternic memoria decât cele care pot fi valorizate ca fiind pozitive. Amintirea primei note de 4, de pildă, întrece cu mult în cele mai multe cazuri felul în care şi-a păstrat prospeţimea în memorie prima notă de 10. Motivul pentru care se întâmplă aceasta este în raport cu mai mulţi factori, care ţin de familie, de mediu şi de aşteptări personale. Le discută pe rând psihologul Călin H. Bârleanu și psihoterapeutul Alina Ciupercovici.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
