A terminat Colegiul de Informatică „Tudor Vianu” în comunism, când abia apăruseră PC-urile. A fost printre puținii olimpici la informatică ai țării, iar părinții săi au lucrat amândoi la Centrul de calcul înființat de Grigore Moisil. S-a angajat la Google în SUA în anii 2000, deși nu știa nimic atunci despre companie. S-a întors în țară fiindcă și-a dat seama că vrea să predea într-un loc unde să facă o diferență. De 13 ani pregătește elevi care ajung printre primii pe țară în fiecare an. Crede că România e pe bune tare la informatică și că lucrul ăsta trebuie încurajat. Într-un interviu pentru Școala 9, Cristian Frâncu vine cu o opinie contrară percepției generală despre sistemul de educație românesc: „E unul bun. Cine spune altfel nu are comparație!”.
Adriela Praf, azi elevă în clasa a zecea în Vălenii de Munte, s-a pregătit la engleză cu o liceană de la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București. Au început în perioada pandemiei, prin intermediul proiectului MOV – Meditații oferite de voluntari – a Asociației „Lume bună”. Astăzi este și ea meditatoarea unei eleve de clasa a șaptea din Sinești, Iași. Zeci de elevi, majoritatea din București, alcătuiesc această rețea de meditatori pentru alți elevi de la sate. Iar progresele se văd în catalog și în încrederea în sine.
Copiii fără acces la școală, din cauza pandemiei, din Marea Britanie ar putea să piardă 40 de mii de lire sterline, fiecare, din totalul veniturilor cumulate de-a lungul vieții de adult. La mii de kilometri distanță, un director american își ia o slujbă la supermarket ca să își ajute elevii în risc de abandon din cauza pandemiei. Hong Kong este obligat să introducă propaganda venită de la Beijing în școli, în urma protestelor din 2019. Copiii din SUA învață în această lună despre istoria afro-americanilor. Experții din Noua Zeelandă cer reformarea curriculumului și o mai bună formare a profesorilor și directorilor.