Școlile ucrainene din zonele ocupate de ruși fie s-au închis, fie au trecut la programa rusă, fie s-au mutat exclusiv în online. Profesorii se tem de persecuții din partea ocupanților, chiar și când țin lecții virtuale. Iar mulți copii sunt nevoiți să abandoneze cursurile din cauza lipsei electricității, a conexiunii la internet și a nevoilor amplificate de război, scrie publicația Politico.
De la „Luceafărul” pe care l-a învățat pe de rost fără să-și dea seama, de plăcere, la momentul în care „Floare albastră” a ajutat-o să treacă peste pierderea mamei și apoi la „Glossa” pe care a despicat-o în patru alături de studenții din SUA. Profesoara la Pace University Cătălina Florescu atinge, de Ziua Națională a Culturii, o temă esențială: se poate pune graniță între „xenofobul și rasistul Eminescu” și opera sa lirică?
Elevii evrei și români de la Liceul Laude-Reut din București învață despre antisemitism de la supraviețuitori și istorici la comemorarea anuală a Holocaustului, ținută online de data asta. După mesajele amenințătoare primite de actrița evreică Maia Morgenstern în martie, discuțiile despre antisemitism s-au întors în spațiul public. Yaleen Zosmer, elevă în clasa a X-a, spune că își asumă etnia și că nimeni nu poate fi vinovat pentru originile sale. Mulți oameni nu sunt conștienți de ce s-a întâmplat acum 80 de ani, ceea ce poate fi periculos, zice ea, și crede că informarea populației ar aduce schimbări.