Profesor de istorie și conferențiar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Dan Lazăr, a făcut o analiză a învățământului din perioada comunistă. El însuși a început facultatea în comunism și absolvit-o în democrație. Dan Lazăr este și doctor în Istorie contemporană și cercetător acreditat al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Se ferește să tragă o concluzie în alb sau negru la întrebarea „a fost școala de mai bună calitate pe vremuri?” Fiindcă nu ar reprezenta „un adevăr convenabil majorității”. Și totuși, ce-a fost bun și ce nu?
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?
Un prieten care n-are legătură cu învățământul, lucrând în domeniul vânzărilor, îmi povestește că a ținut o prezentare colegilor săi, având ca temă mituri care ne creează blocaje mentale. A deschis prezentarea cu o întrebare: „Ce credeți, o balenă albastră poate înghiți un om?” Majoritatea au răspuns afirmativ și când le-a spus că de fapt, balena albastră se hrănește cu plancton și nu poate înghiți obiecte mari, a fost bombardat cu „hate” din partea lor, cu agresivitate și respingere.