Despre merite și „tinerii-soldat în armatele părinţilor și profesorilor”, despre noua lege a educației și Milan Kundera. Profesorul Doru Căstăian face o analiză filosofică pornind de la reforma din învățământul preuniversitar și se întreabă care sunt de fapt valorile care se doresc în școală. „Va fi excelenţa conducătorilor pe care îi urmezi pentru că pun carnea şi viaţa lor concretă în slujba virtuţii şi binelui comun sau excelenţa cv-ului care, aproape sigur, conţine pe undeva şi titlul de doctor?”
În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.
Numărul de școli defavorizate a crescut cu peste 30% într-un singur an. Dacă în anul școlar 2017 - 2018 erau 1.169 de unități de învățământ dezavantajate, în anul următor au ajuns la 1.535, potrivit datelor din raportul lansat marți de Asociația Human Catalyst. Practic, peste 450 de mii de copii învață în școli dezavantajate.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
