Se știe că în Republica, Platon îi alungă pe poeţi din cetatea pe care el însuși a imaginat-o. De ce? Argumentele sale sunt de natură filosofică și morală: pe de o parte poeții nu sunt decât niște imitatori, creația lor nefiind decât o copie a unei copii, iar pe de altă parte fiindcă arta distruge armonia sufletească a cetățenilor.
La Platon și la cetatea fără poeți ne-am gândit zilele trecute, când, după publicarea Ordinului 3.993 din 16 iunie 2021, semnat de ministrul educației, din nou, a câta oară?, profesorii au fost arătați cu degetul de comentatorii de pe rețelele sociale și nu numai.
În această săptămână, elevii de clasa a VI-a au susținut evaluarea națională. Urmează cei de clasa a IV-a și apoi cei de clasa a II-a. Nu vor primi note în catalog, nu se fac clasificări ale elevilor în urma rezultatelor, nu trebuie făcute ore de meditații înainte, cum se practică la clasa a VIII-a și la Bac. Rezultatele le primesc părinții și cadrele didactice care pot realiza apoi un plan individualizat de învățare. Profesorul Bogdan Cristescu, director în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, adică instituția care a gândit și implementat aceste examene, a explicat pentru Școala 9 ce ar trebui să știe un copil la final de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce sunt atât de importante aceste testări.
Aproape 117.000 de elevi susțin astăzi prima probă scrisă din cadrul examenului de Bac, cea la Limba și Literatura Română. Candidații au avut de rezolvat varianta 6. La primul subiect au primit un fragment din „Doamna Elena Cuza” de Nicolae Iorga și la cel de-al doilea un text din „Întunecare”, de Cezar Petrescu. Primele două subiecte sunt identice pentru profilurile Real și Uman. Ultimul subiect le cere elevilor un eseu, cu caracteristici diferite pentru cele două profiluri, plecând de la o comedie studiată.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
