Septembrie a însemnat începerea școlii pentru majoritatea țărilor lumii. Școala 9 BRD a adunat știri din toată lumea pentru a crea un tablou al reîntoarcerii în bănci în contextul pandemiei. Problemele existente în sistemele educaționale s-au acutizat: de la căsătoriile cu copii în India, sărăcia din Africa, până la absența testării pentru COVID-19 în Europa și pierderile economice pe care le va suferi întreaga lume dacă nu pune accentul astăzi pe educație.
La începutul anului, doi părinți din Bihor primeau o condamnare la patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, fiindcă și-au retras copiii de la școală și i-au înscris pe o platformă internațională de învățământ la domiciliu. Cazul a ridicat problema legalității homeschoolingului în România, lăsat într-o zonă gri. Fără să existe o statistică oficială, sute de familii din România au ales să-și educe copiii acasă. Două mame au povestit pentru Școala 9 experiența lor.
De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?