Foto: usvt.ro
Cum s-a ajuns aici?
Dăm povestea înapoi: în februarie 2024, procurorii au început să urmărească situația de la Facultatea de Inginerie și Tehnologii Aplicate. Surse judiciare spun că Mihaela Moatăr le-a cerut unor studenți să strângă diverse sume de bani între 100 și 400 de lei de la colegii lor pentru fiecare absență la disciplinele Silvicultură și Corectarea Torenților și Fitosociologie, ca să le permită să susțină examenele. În luna februarie, ar fi colectat 6.000 de lei, iar mai târziu, în iunie, alți 7.000 de lei. Pe 19 iunie, când procurorii au făcut flagrantul, 1.300 de lei. Și alți colegi profesori făceau la fel. Toți au salarii de peste 10.000 de lei pe lună.
Mergem și mai mult în timp: era finalul lui noiembrie 2023 când Poliția Timiș sesiza Direcția Națională Anticorupție în legătură cu patru cadre didactice de la această facultate din cadrul Universității de Științe ale Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. Potrivit anchetatorilor, în toată schema de mită de la studenți erau implicați: prodecana conf. univ. dr. Mihaela Moatăr, căreia avea să i se organizeze flagrantul opt luni mai târziu, directorul de departament Petru Ioan Dragomir și lectorul universitar Carolina Ștefan. În actul de sesizare era menționat și decanul facultății, prof. univ. dr. Dorin Camen, dar acesta nu are astăzi calitate de inculpat.
Ce spun datele din anchetă? Aceștia „nu s-au prezentat la toate orele de curs pe care trebuiau să le susțină și nici la toate orele de laborator, iar la sfârșitul fiecărei luni, prin fals, au întocmit pontaje nereale, vizate/aprobate de către directorul de departament și de către decanul facultății, din care reieșea că au efectuat în totalitate orele de curs și de laborator”. Pontajele erau necesare ca să-și poată lua salariile.
Ca să intre în examen, studenții trebuiau să plătească aceste sume justificate ca fiind „contravaloarea absențelor”. Absențe făcute, de fapt, de profesorii lor, care nu veneau la cursuri.
Banii se colectau prin câțiva studenți. Ba chiar le dădeau plătitorilor și chitanțe pe care scria Institutul de Biotehnologia Plantelor, un ONG format din cadre didactice ale instituției, condus de decanul Dorin Camen. Scriau pe chitanțe că banii plătiți de studenți ar fi pentru „înscriere în asociație” sau „tragere simulator cinegetic”.
Acești bani nu intrau în vistieria universității, ci rămâneau în buzunarele lor.
Institutul de Biotehnologia Plantelor este o asociație înființată la cererea Facultăţii de Horticultură (Facultatea de Inginerie şi Tehnologii Aplicate astăzi), aprobată de Senatul universității acum aproape 30 de ani ca să desfășoare proiecte educaționale împreună cu studenții.
În ultimii ani, Institutul și-a tot crescut veniturile, de la puțin peste 3.000 de lei în 2018 până la 206.000 în 2023, adică peste 41.000 de euro, potrivit datelor Ministerului de Finanțe.
Oficial, pentru anul universitar 2023-2024, USVT a strâns 20.140 de lei, în jur de 4.000 de euro, pentru 736 absențe, potrivit unui răspuns oficial al universității. Alte câteva zeci de mii pentru absențele fictive nu au ajuns niciodată în conturile universității.
Potrivit procurorilor, Mihaela Moatăr ar fi luat pentru absențe în jur de 6-7.000 de lei pe lună, iar prin programul Erasmus a decontat în jur de 700 de euro. Petru Ioan Dragomir, directorul de departament al facultății, a luat pentru absențe la cursul de „Faună cinegetică și salmonicolă” în jur de 4.000 de lei.
Cum fentau programul Erasmus
În ce privește fondurile europene, profesorii participau la diferite programe Erasmus de schimburi academice în alte țări, cum ar fi Serbia, Croația sau Slovacia unde mergeau doar pentru o zi ca să se înregistreze, apoi reveneau acasă, dar decontau sume de câteva sute de euro de fiecare pentru cazare și transport pentru programul întreg, conform informațiilor din dosarul DNA. Când reveneau în țară, depuneau în fals documente justificative pentru aceste deplasări. Fiecare băga în buzunar câteva sute de euro. Acestea sunt fapte din 2022 și 2023.
Moatăr, Dragomir și Ștefan sunt cercetați atât pentru luare de mită - pentru plata absențelor -, cât și pentru că au folosit sau prezentat documente sau declarații false ori incomplete pentru folosirea unor fonduri europene.
Direcția Națională Anticorupție a confirmat pentru Școala9 că în cazul celor trei profesori „procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale”. Am întrebat și care este calitatea în dosar a decanului Dorin Camen, dar ni s-a răspuns că „în acest moment, alte informații referitoare la stadiul anchetei nu pot fi puse la dispoziție”.
Din surse judiciare am aflat însă că acesta nu doar că și-ar fi completat în fals Raportul participantului care era necesar pentru deconturi, dar și-ar fi antedatat apoi o cerere „cu scopul de a prezenta, în mod nereal, faptul că în data de 29.03.2023 ar fi adus la cunoștința Biroului Erasmus al universității că și-a întrerupt mobilitatea Erasmus+”. Pentru deplasări în Croația și Slovacia ar fi decontat 560 de euro, „când acesta se afla în realitate pe teritoriul României”. Pentru aceste fapte s-a dispus urmărirea penală „in rem”.
- *Urmărirea penală are fazele „in rem”, „in personam”, faza camerei preliminare, faza judecății și faza executării hotărârii penale. „In rem” înseamnă urmărirea penală cu privire la faptă și se trece la etapa „in personam” atunci când există o bănuială rezonabilă că o persoană a săvârșit infracțiunea și acea persoană dobândește calitatea de suspect.
Potrivit declarației de avere din 2023, Mihaela Moatăr avea un venit anual de 139.595 de lei, adică peste 11.600 de lei pe lună. Ioan Petru Dragomir lua 120.628 de lei pe an, adică peste 10.000 de lei pe lună, iar Dorin-Dumitru Camen - 196.685 lei anual, adică peste 16.000 de lei pe lună.
„Ei nu au fost abuzatori sexuali, au fost abuzatori psihici”
În iunie anul trecut, procurorii i-au pus pe cei trei, Moatăr, Dragomir și Ștefan, sub control judiciar pentru 60 de zile, până la 18 august, sub obligația „de a nu se apropia de sau de a comunica direct sau indirect cu suspecții/inculpații din cauză”. Adică cu aproximativ 100 de studenți care, când profesorii cercetați s-au întors la facultate, aceștia trebuiau să-și susțină restanțele la cursurile lor. Le-au dat cu alți profesori, dar tot riscau să se întâlnească prin facultate, ne-au spus profesori din universitate.
„Noi ne-am întors la facultate în data de 2 septembrie. Ei pe 2 septembrie au revenit toți trei la școală în prima zi. Doar unul dintre ei, Moatăr, avea încă interdicție să se întâlnească cu martorii. Ori martorii erau peste tot, că aveau de dat restanțe în zilele alea, erau aproape toți studenții din anii 2, 3 și 4. Ei, practic, în acea perioadă puteau să dea nas în nas cu studenții”, spune unul dintre profesori care și-a dorit să rămână anonim.
Era vorba despre restanțierii acestor profesori, care în iunie n-au mai avut cu cine să-și dea examenul.
„Se condiționa actul didactic, așa zice la noi în regulament, dacă se iau bani pentru condiționarea actului didactic e faptă deosebit de gravă. Dacă săvârșești fapte de natură penală, se merge până la desfacerea contractului de muncă. Deci ei, practic, au încălcat tot regulamentul cap-coadă și ne trezim cu ei colegii noștri. Aici ne doare pe noi. Ca și Bulai, profesorii ăștia se întorc la victimele lor. Ei nu au fost abuzatori sexuali, ei au fost abuzatori psihici”, mai spune profesorul revoltat.
- o investigație a publicației Snoop arată cum sociologul și profesorul Alfred Bulai le cerea studentelor să se dezbrace în fața lui și astăzi, în urma anchetei jurnalistice, este inculpat pentru mai multe agresiuni de natură sexuală.
Potrivit Cartei USVT, „se consideră forme grave de corupţie, fiind interzise” o serie de practici printre care traficarea examenelor de orice fel și solicitarea sau acceptarea de către membrii personalului USVT de bani sau cadouri, precum și tentative de mituire sau mituirea acestora. De asemenea, este menționat drept sancțiune concedierea, dacă sunt dovezi de „abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară”. (Art. 91)
Universitatea ne-a răspuns că nu știe să existe o plângere la Consiliul Național de Etică, prin urmare este așteptată soluționarea dosarului DNA pentru sancțiune.
Iar în ceea ce îi privește pe profesori, așteaptă decizia documentelor de anchetă ca să facă ceva. Alte universități, cum a fost cea din Cluj, au desfăcut contractul de muncă imediat într-un caz similar.
L-am întrebat pe rectorul Universității, Alin Cosmin Popescu, despre numirea lui Dumitru Camen ca prorector pentru relații internaționale. „Apare numele dumnealui, este corect, ca și a altor 10-15 profesori, dar nu au nicio calitate (în dosar, n.r.). Este necaz pentru că este o poziție într-o universitate, dar vă asigur că această decizie am luat-o în unanimitate cu Consiliul de Administrație și cu Senatul Universității”, ne-a spus acesta.
Prezumția de nevinovăție
Profesorii în cauză nu au mai primit normă didactică, adică nu le mai predau studenților, dar au normă de cercetare. Potrivit legislației, în situația în care norma didactică nu poate fi alcătuită, diferențele până la „norma didactică minimă se completează cu activități de cercetare științifică”.
Am întrebat universitatea ce cercetează aceștia și ne-au menționat succint că Mihaela Moatăr are „4 proiecte de cercetare cu mediul extern” și Petru Ioan Dragomir și Carolina Ștefan câte unul.
Rectorul USVT Cosmin Popescu a mai spus pentru Școala9 că „abia așteaptă” soluționarea anchetei judiciare în ce-i privește pe profesorii în cauză și a cerut ca restul informațiilor să le solicităm în scris.
În prima solicitare am cerut să ni se explice care au fost măsurile luate de universitate cu privire la cadrele didactice rămase în funcție. USVT a menționat vag că acestea au fost de fapt „cele stabilite de autoritățile statului” - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție Timișoara și de conducerea instituției cu privire la „constituirea normei universitare”.
Am revenit cu o cerere pentru a lămuri dacă totuși universitatea a aplicat sancțiuni în aceste cazuri și ni s-a răspuns că „până la finalizarea dosarului penal cu o hotărâre judecătorească definitivă, cadrele didactice beneficiază de prezumţia de nevinovăţie”.
„Morala publică nu va fi niciodată peste prezumția de nevinovăție”
I-am contactat pe cei trei profesori care au revenit în funcțiile de conducere. Mihaela Moatăr nu a răspuns la telefon și la niciunul dintre mesajele trimise. Pe durata controlului judiciar, aceasta nu a avut voie să revină la catedră, adică „să exercite activitatea/profesia în exercitarea căreia a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcină, respectiv de prodecan al Facultăţii de Inginerie şi Tehnologii aplicate din cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii «Regele Mihai I» din Timişoara”. Când acesta s-a încheiat, Moatăr a revenit în funcție și a rămas până în martie 2024. Membră în Senatul Universității este și astăzi.
Decanul încă în funcție Dumitru Camen a spus pentru Școala9 că „nu am fost contactat, nu am fost solicitat, nu am nicio informare dintr-o zonă oficială”.
„Sigur că am un punct de vedere în cazul în care voi fi solicitat undeva, eu știu care este poziția mea, dar în acest context, în acest moment, nu am nimic de precizat. Există toată deschiderea și nici nu se poate altfel, dar nu am calitatea și posibilitatea de a exprima un punct de vedere în acest sens, în acest moment”, a spus acesta.
Singurul care a discutat cu Școala9 a fost Petru-Ioan Dragomir, director de departament la Silvicultură, membru în consiliul facultății și membru în Senatul Universității: „Funcția de conducere a fost obținută prin alegeri, eu sunt ales ca director de departament. Am avut suspendarea activității pe perioada controlului judiciar. În momentul în care controlul judiciar a fost încheiat, am revenit pe funcția respectivă”.
Întrebat dacă atribuțiile sale au în continuare legătură cu desfășurarea de proiecte pe fonduri europene, acesta a spus că nu. „Contractele pe care le aveam am ieșit din ele. Au fost desemnați alți colegi până când se termină cercetările”, a explicat acesta.
Legat de etica și deontologia universitare, Dragomir a mai menționat că „Orice cetățean român are drepturile garantate prin Constituție și beneficiază de prezumția de nevinovăție. Morala publică nu este și nu va fi niciodată peste prezumția de nevinovăție”.
„Se știa în universitate de aceste cadre didactice”
Școala9 a vorbit și cu un student care spune că nu s-a gândit niciodată „că acele chitanțe nu se vor duce pentru achitarea reală a absențelor de la laboratoare, care într-adevăr costă cam în jur de atâta sau chiar mai puțin. Deci, în mod normal, mergeam să plătesc 40 de lei pentru o restanță, însă recuperările pentru fiecare laborator costau în jur de 20 sau 35 de lei.”
Spune că știe de la alți colegi că era o practică la unele cadre didactice, nu doar cei care au ajuns cercetați, să nu vină la ore. „Făceau doar prezența prin intermediul unui doctorand. Iar acel doctorand venea și făcea prezența și anunța practic că de fapt, nu se ține cursul și ne trimitea acasă”, spune tânărul acum în anul patru.
„Se știa în universitate de aceste cadre didactice, dar nimeni nu avea curaj să pună un picior în față”, mai adaugă el.
Și un absolvent a confirmat pentru Școala9 practica absențelor. „Nu se țineau orele. Apoi puneau pe grupurile de studenți «citiți asta, faceți un referat». Este grav că aceiași oameni sunt acolo la butoane în continuare. Și nu dau nicio șansă studenților care vor să învețe ceva”, a spus el, sub anonimat.
Mugurel Popescu, lider sindical la Federația Sindicală Hermes, a făcut o cerere către conducerea universității cu privire la modul în care s-a stabilit norma profesorilor cercetați. Spune că nu a primit niciun răspuns câteva luni mai târziu.
„Noi urmărim ca mediul universitar să fie degrevat de impostori, de toți oamenii ăștia care nu au nimic în comun cu pedagogia, cu învățământul, cu educația. Aici se încalcă și legea avertizorului public. În situația de față, avertizorul public este pus față în față, vrea nu vrea, cu acuzatul lui”, mai spune liderul sindical.
„Cazul Rudolf Christian, de la Universitatea «Babeș-Bolyai». Acolo a fost filmat, a fost membru de sindicat. I s-a organizat un flagrant, i s-au pus banii în mașină. Importantă e reacția universității. «Bolyai» i-a desfăcut contractul de muncă înaintea acestor 60 de zile de cercetare, n-au mai așteptat rezultatul anchetei. Un profesor care a luat șpagă nu mai e corespunzător profesional”, mai subliniază Mugurel Popescu.
În 2023, profesorul Rudolf Cristian, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, filiala din Reșița, pretindea de la studenți mită de mii de euro pentru un 10 la master. După demararea anchetei și arestarea acestuia, universitatea angajatoare i-a desfăcut contractul de muncă, printr-o decizie a rectorului, „în contextul abaterilor de la etică, integritate și bune practici academice pentru care este anchetat, aspecte care sunt incompatibile cu valorile UBB.” Este printre puținii care au fost sancționați de universități prin concediere. Cei mai mulți revin la catedră.
De exemplu, profesorul de la Politehnica București care a luat mită de 34 de ori, în valoare totală de peste 160.000 de lei, poate din nou preda, a decis Curtea de Apel București anul trecut. A fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru că lua mită în proiectele europene pe care le desfășura în cadrul universității și motivația instanței pentru întoarcerea sa la catedră este că fapta sa nu a avut legătură cu munca de profesor.
Mai recent, în ianuarie anul ăsta, procurorii ridicau documente de la Facultatea de Farmacie și Medicină a Universității „Dunărea de Jos” unde profesoara Olimpia Buzia Dumitriu a fost pusă sub control judiciar după ce a fost acuzată, alături de alți profesori, că lua mită ca să dea în avans subiectele de la examenul de rezidențiat. Și aceasta predă în continuare, potrivit publicației Viața liberă.
În general, universitățile așteaptă deciziile instanțelor pentru sancțiuni interne. Însă comisiile de etică sau profesorii universității pot înainta către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării o plângere pentru începerea unei anchete cu privire la abaterea de la normele de etică. Sau, ca în cazul „Babeș-Bolyai”, rectorul poate lua o decizie.
Nereguli la proiectele cu fonduri europene
În România, implementarea proiectelor Erasmus+ este sprijinită de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) care are și un departament de control. În 2024, acesta a înregistrat 14 reclamații. „În cazul unor suspiciuni de fraudă, ANPCDEFP sesizează organele de urmărire penală competente”, au menționat reprezentanții agenției într-un răspuns către Școala9. Din 2023 și până în acest an nu le-au fost semnalate nereguli legate de implementarea proiectelor Erasmus+ de către Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.
Anual însă, instituția realizează audituri și verificări prin eșantion pentru până la 70 de proiecte. Apoi, în cadrul Departamentului Învățământ universitar au fost realizate 12 monitorizări ale universităților pe parcursul anului 2024.
Ce riscă instituțiile atunci când apar nereguli: monitorizări care vin cu recomandări în primă fază, dar și returnarea fondurilor care sunt declarate ineligibile sau nejustificate.
