Olimpici la meserii

Într-o sală de clasă cu jaluzele verticale albastre, băncile au fost lipite două câte două ca să creeze bancuri de lucru pătrățoase, asupra cărora sunt aplecați zece tineri, dintre care trei fete, care muncesc într-o liniște concentrată la proba de Jonctori Fibră Optică, omul care-ți aduce ție internetul în casă. Proba se desfășoară de doi ani. Pe fiecare masă sunt truse de joncționare, foarfece, un amestec de fire și cabluri, mănuși de protecție, patenți și șurubelnițe. Se apropie finalul probei, așa că niciunul dintre elevi nu ridică privirea când intrăm în clasă, nici când se apropie de ei obiectivul vreunuia dintre fotografii care le dau târcoale. 

WorldSkills este o mișcare globală care s-a născut în anii ‘40 în Spania, din lipsa și nevoia de meseriași, pentru că s-a observat că lumea mergea foarte mult înspre zona academică și rămâneau fără zidari, instalatori, oameni care să facă o meserie practică. Așa a pornit această mișcare prezentă în peste 80 de țări din lume, împărțite în WorldSkills International și WorldSkills Europe. La internaționala WorldSkills Lyon 2024, România a obținut trei medalii de excelență și un premiu Best of Nation la Mecatronică și Web Development. 

România face parte din 2016 din ambele grupări, ceea ce ne permite să concurăm la competiții internaționale de meserii, care se desfășoară exact ca niște olimpiade sportive, doar că pentru diferite skilluri practice în peste 60 de categorii. WorldSkills România a avut o prezență foarte activă în ultimii trei ani: au început de patru ani să participe în competiții, pentru că a fost nevoie să adune cumva și mediul de business (experții care antrenează elevii) și oamenii din licee. Anul ăsta competiția a fost pe 22 mai.

Elev la profesional, fără stigmă

„Luptăm foarte mult și pe destigmatizarea învățământului profesional și tehnic, pentru că, să fim serioși, nu prea ajung copiii la liceele astea din dorința de a profesa neapărat”, îmi spune Iulia Berende, marketing specialist la WorldSkills România. „Poate o fată ajunge să vină să-ți spună vreau să mă fac hairstylist, unde fac asta?, dar în general copiii nu își doresc asta neapărat. Noi încercăm să le aducem cumva un imbold prin competițiile astea și în același timp introducem și meserii care în afară există, dar la noi nu s-au predat până acum sau dacă da, se predau într-un mod foarte învechit”.

De exemplu, în liceele de telecomunicații nu se studia joncțiunea fibrei optice înainte. WorldSkills România au lucrat cu cei de la AFOR - Asociația de Fibră Optică din România, cu care au selectat 10 licee tehnologice din țară, au creat un program de experți și rețele de tehnologie, apoi au făcut mai întâi un program de formare al profesorilor, care au predat la clasă mai departe. Un reprezentant al fiecărei școli concurează la Competiția Națională, apoi sunt selectați trei elevi pentru lotul național. 

Din momentul acela sunt antrenați de un expert, adică de omul din mediul de business, care știe ce se întâmplă pe teren, cum funcționează industria în practică.

Din cei trei elevi aleși, unul ajunge la Europene sau la Internaționale. Cam ăsta e un parcurs, de la clasă până la ultima etapă a competițiilor. „Pentru că noi nu facem doar zona aceasta de organizare, de evenimente, de competiții, ci și integrăm în școli opționale sau meserii noi sau și lucrăm pe mai multe arii. Adică ce vezi astăzi sunt doar șase secțiuni – mecanicii auto, proiectare asistată de calculator, hairdressing, web development, jonctori fibră optică și instalatori - din 13 pe care le-am avut sezonul ăsta competițional”, mai spune Iulia Berende.

În România, WorldSkills este un ONG care are parteneriat cu Ministerul Educației, ca să își poată implementa intervențiile. Competițiile WorldSkills figurează în calendarul concursurilor școlare și profesorii obțin certificate pentru activitatea lor, însă Iulia recunoaște că în afară există mult mai multă susținere din partea statului – elevii din școli întregi sunt trimiși la competiții ca și vizitatori, pentru că meseriile practice sunt valorizate cu totul altfel. 

Meserie fără gen

„Sunt fată și iubesc ceea ce fac – meseria de jonctor fibră optică”, îmi spune Georgiana Neacșu care s-a calificat pe locul întâi cu aurul la proba ei și acum face parte din lotul olimpic al României. „Poate pentru unii sună ciudat că am ales o meserie care în general e pentru bărbați, dar eu ca fată îmi dau seama că femeile pot face orice, în orice domeniu.”

Georgiana a auzit despre olimpiada WorldSkills de la doamna dirigintă, când era în clasa a zecea la Colegiul Tehnic de Poștă și Telecomunicații „Gheorghe Airinei”, și de un an și jumătate este constant prezentă în acest domeniu. Pentru că, în vorbele ei, îi place să se implice în absolut tot, a început să facă practică pe teren la firma RNT în pregătirea pentru olimpiadă, apoi a devenit o plăcere și se ducea și în afara săptămânilor de practică, și în weekenduri. 

„Se plătea foarte bine și mi-au plăcut atât de mult și comunitatea, și oamenii care m-au susținut. Domnul Gabriel Sârbu de la RNT m-a ajutat foarte mult să pot să și vorbesc cu oamenii, pentru că e nevoie și să comunici eficient. Mergeam acasă la clienți, le montam router, le făceam conexiunea, mergeam pe teren și ne băgam în cămine subterane, pe unde se trage fibra subteran, ne urcam și sudam sus pe stâlpi - adică mi-am învins și niște frici”.

Georgiana simte că poate învăța constant în meseria asta, pentru că domeniul în sine e în continuă evoluție. Nu s-a simțit vreodată inconfortabil fiind una dintre puținele fete care au ales o profesie tehnică: „Oamenii au păreri diferite, simt diferit, și își aleg singuri ce să facă în viață. Eu mă laud cu ceea ce fac și mi-aș dori ca mai multe fete să fie atrase de domeniile tehnice. Mă simt susținută și apreciată, și datorită acestui fapt am rămas în domeniu”.

De-acum încolo Georgiana se va antrena cu lotul național ca să se aleagă reprezentantul la Olimpiada Internațională WorldSkills de la Shanghai în 2026.

Criza meseriașilor

De ani de zile se discută, cu cifrele în față, despre criza din diverse industrii de a găsi oameni calificați. Angajatorii așteaptă până la cinci luni să acopere un post tehnic și există zeci de mii de joburi puse pe platformele de angajare, scrie Adevărul. 

Prin fondurile din Programul Național de Redresare și Reziliență - PNRR, Ministerul Educației promite că până în 2030 vor exista în România 9 campusuri duale - adică licee tehnice realizate în parteneriat cu angajatorii. 

Deși în România există mai mulți elevi la colegii tehnice decât la teoretice, cei mai mulți nu ajung să profeseze în meseria pe care o aleg fiindcă nu și-au dorit niciodată respectivul domeniu, arată datele Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică. În plus, majoritatea acestor tineri trebuie să și muncească în paralel și prin urmare nu se pot concentra doar pe școală. 

Așadar, cum îi orientezi pe tineri spre profesii care să le placă? Competițiile de tipul WorldSkills ar putea ajuta. 

Cei de la WorldSkills România își doresc să aibă un centru de excelență în care să poată veni să se antreneze competitorii împreună. În prezent loturile olimpice se antrenează separat cu experții respectivi, merg în sesiuni de pregătire și competiții de antrenament atât în țară cât și internațional prin parteneriate Erasmus. 

„Cei de la gastronomie, de exemplu, se întâlnesc cu expertul lor, care e un chef bucătar, se duc în locația în care el activează și fac două săptămâni de training intens”, spune Iulia. Se obișnuiesc și cu spațiul, și cu condițiile, și cu presiunea, poate de a fi expuși tot timpul – fiindcă etapa internațională se desfășoară la un nivel uriaș, în niște centre expoziționale enorme în care toate probele se desfășoară în același timp în spații îngrădite pentru fiecare categorie. Poți vedea un zidar într-o parte și întoarce capul în direcția opusă să-i vezi pe cei de la robotică sau cibernetică. 

Jurizarea

Într-o sală spațioasă de la parter, trei jurați în costum și un expert tehnic supraveghează ultimul concurent de la proba practică de instalații sanitare. Elevii au avut de simulat racordurile de la coloana de alimentare cu apă rece și apă caldă la un obiect sanitar, respectând o schemă tehnică. Sistemele de țevi așteaptă acum pe fiecare pupitru. După ce termină cu toții, elevii se vor întoarce în sală, fiecare la bancul său de lucru, iar membrii juriului vor trece în formulă completă pe la toate posturile pentru feedback.

„Profesional și tehnic, competițiile necesită coordonarea mai multor parteneri”, spune Victor Dumitrache, director de program la WorldSkills Romania. „E importantă școala, sunt importante companiile din domeniul respectiv, ministerul care oferă recunoaștere întregii inițiative, ONG-uri ca noi care catalizează colaborarea între toți actorii”. Victor îmi povestește cum compania GF Piping Systems a dotat școlile cu echipamentele și consumabilele moderne care sunt folosite în competiție, care ușurează activitatea instalatorilor, de pildă. „Este important ca elevii să învețe încă de când sunt în școală cum se folosesc aceste echipamente de actualitate. Sperăm ca România să fie reprezentată pentru prima dată într-o competiție internațională de meserii, în secțiunea de instalatori la anul, la Competiția Internațională de la Shanghai”, spune Victor.

Proiectare modernă

În sălile de Web development și de Proiectare asistată pe calculator competiția e încă în toi. Cei aproximativ zece băieți răsfirați în bănci în fiecare sală e pironit cu privirea în laptopul propriu, așa că Gheorghe Cazan, director executiv la Hofag Engineering și expertul la disciplina Proiectare asistată, îmi explică în ce constau probele elevilor săi. În cadrul skillului Manufacturing engineering in CAD, tinerii trebuie să utilizeze o aplicație de tip modelare 3D, astfel încât să genereze o piesă după documentația tehnică furnizată, să-i atașeze un material, apoi să-i facă procedeul de randare și să-i dea o formă comercială astfel încât să poată integra partea de vânzări cu partea de proiectare - adică produsul finit ajunge la client, care, fără să aibă piesa fizică, vede produsul și poate să confirme sau să infirme configurația aleasă. Altă temă reprezintă modelarea 3D și asamblarea pe o temă dată, ei își crează o bază de date de componente, le asamblează după care realizează desene de ansamblu ale reperelor respective. 

„Pentru anul viitor ne propunem să îmbunătățim subiectele de competiție cu două taskuri - imprimarea 3D și activitate de reverse engineering”, spune Gheorghe, „astfel încât tinerii să scaneze o componentă, să realizeze modelul 3D și să realizeze desenul de execuție. Adică de la o piesă fizică să ajungă la documentația tehnică, care de multe ori poate s-a pierdut - o activitate cerută masiv pe piața muncii.”

O piață a muncii pentru care, în prezent, are nevoie de cel puțin 145.000 de persoane și numărul tot crește cu fiecare an în care nu se iau măsuri.