
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) i-a dat dreptate unui tată care a reclamat Ministerul Educației după ce copilul lui a fost refuzat la înscrierea în clasa pregătitoare. Acesta împlinea vârsta de 6 ani la trei zile după termenul prevăzut. Ziua lui de naștere e pe 3 ianuarie, iar termenul impus de metodologie este 31 decembrie. Ministerul a contestat decizia CNCD care îi cere să schimbe metodologia Numai în București erau anual în jur de 200 de copii în această situație: părinții voiau să-i înscrie, aveau o dezvoltare psihosomatică care le permitea să facă față clasei pregătitoare, dar erau refuzați.
Adolescenții nu se informează din surse clasice pentru că nu dețin controlul, ca pe TikTok, unde pot să crească viteza, pot să oprească videoclipul sau să-l ia de la capăt. Dar când au nevoie de confirmarea unei informații, copiii apelează la adulții din viața lor. Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, crede că ar trebui să ne folosim de încrederea asta. Într-un interviu pentru Școala9 a explicat cum ar putea arăta educația media în școală.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.