
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

Pentru prima oară copiii dintr-un sat de romi cu 1.000 de locuitori au început școala gimnazială fără să treacă, preț de 7 kilometri dus-întors, peste un deal, printr-o pădure, peste un râu.
Pe lângă școală, mii de copii din România își împart programul între concursuri, ore de pian sau limbi străine, modelling, muzică sau sport. În acest an pandemic, copiii au învățat, pe lângă lecțiile din programa școlară, cum să trăiască departe de colegi, de prieteni, de scenă, de podium, fără activități extracurriculare. Școala 9 vă prezintă povestea a trei copii pasionați de karting și de muzică și au încercat să nu-și abandoneze hobby-urile nici în pandemie. Și asta i-a ajutat să depășească un an care a lăsat cicatrici psihologice la copiii și tinerii din toată lumea.
Laura Stifter (29 de ani) este profesoară de religie la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” din București. Singura nevăzătoare din cancelarie. Deficiența de vedere ar fi putut să-i fie o piedică în a-și urma visul de a fi profesoară, mai ales că mulți o trimiteau la catedră într-o școală specială. Nu a renunțat. Astăzi predă religia prin dezbateri libere pe teme despre moralitate și își dedică restul timpului să militeze pentru incluziune.