
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Pandemia de coronavirus pune în continuare probleme școlilor din întreaga lume. În Marea Britanie, guvernul a aprobat testarea în masa a elevilor și a profesorilor, dar asta i-a nemulțumit pe profesori care au spus că această măsură e „inoperabilă”. În SUA, multe școli suferă din cauza lipsei profesorilor care se îmbolnăvesc în număr mare. Unele state oferă bonusuri studenților pentru a-i atrage la catedră, ca elevii să își continue cursurile.
„Când intri în clasă, trebuie să îți lași toate problemele în afara ei.” De câte ori vi s-a spus asta? De câte ori ați transmis acest mesaj? Să nu ne spuneți că nu ați auzit niciodată acest îndemn. Este unul dintre cele mai vehiculate mesaje despre statutul și misiunea profesorului, care se concentrează pe beneficiarii educației, elevii, ceea ce este, până la un punct, normal, firesc. Dar există, credem noi, și un firesc al întoarcerii privirii înspre profesori, care par a fi transformați, de acest mesaj, în niște mecanisme ușor de programat și atât. Or, lucrurile nu sunt așa de simple. Nu sunt deloc simple.
Furia se naște și crește subtil, se manifestă distructiv, dar câteodată se fructifică în artă, sport, și în proiecte comunitare. Am vorbit cu psihologa Silvia Ciubotaru despre acest sentiment puternic, care ne dirijează emoțiile și viețile.