
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. A învățat apoi să vadă poveștile din spatele știrilor, ca reporter Libertatea, unde a lucrat în perioada 2018 - 2024. În prezent este reporter de investigații la Snoop și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre educație, mediu, animale și schimbări climatice, precum și despre cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

Copiii din România vor continua să facă școală online de pe 11 ianuarie, când se termină vacanța. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu susține că nu a avut suficient timp pentru a pregăti întoarcerea copiilor la școală, măcar a celor din clasele mici, dar se află pe lista de priorități. În contextul începerii vaccinării, există țări care au decis să își aducă măcar parțial elevii la școală din această lună. În Franța, copiii revin de azi, Italia, de pe 7 ianuarie, Germania pe 10, dar încă sunt discuții acolo, landurile nemțești având autonomie în a decide reîntoarcerea în clase și Marea Britanie pe 18, cu o întârziere de două săptămâni.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
Cum mi-am făcut coming out-ul în teza la română.